Proteza de sold (artroplastia soldului)

Autor : Dr. Nitulescu Alexandru

Medic specialist ortoped

Ultima actualizare : 10.04.2008

Care este cea mai buna proteza de sold?

Cauzele artrozei de sold

Exista cinci mari cauze ale degenerarii articulatiei soldului pentru care este necesara artroplastia soldului (proteza de sold):

Artroza –

Aceasta este o boala degenerativa a soldului care rezulta din uzarea cartilajului suprafetei articulare.  De-a lungul timpului, suprafetele articulare se erodeaza incet si rezulta o articulatie dureroasa in momentul in care pacientul se deplaseaza cu sprijin pe soldul artrozic. Aceasta uzare poate produce fixarea, blocarea soldului in flexie. Durerea este localizata la nivelul soldului, dar poate cobora pana la nivelul genunchiului sau poate iradia pana la nivelul coloanei lombare cu dureri de tip lombalgic. Durerea este progresiva in durata si intensitate in timp si in final devine permanenta.  Mobilitatea soldului este limitata progresiv iar pacientul devine destul de jenat atunci cand nu se mai poate incalta sau nu mai poate scoate ciorapii din picior.

Artrita reumatoida

Este o boala imunitara sistemica in care articulatia devine inflamata si dupa un anumit timp devine deformata si mobilitatea este limitata.

Necroza avasculara de cap femural

Reprezinta o boala in care vascularizatia capului femural este deficitara ceea ce duce la moartea unor celule situate sub suprafata cartilaginoasa cu deformarea capului femural si artroza.  Cauzele frecvente ale necrozei de cap femural sunt tratamentul cu corticosteroizi, consumul excesiv de alcool, tulburarile de metabolism ale lipidelor, etc.

Cauze traumatice (fracturi)

Traumatismele care produc luxatia soldului sau fracturi articulare pot determina aparitia secundara rapida a uzarii articulatiei genunchiului. La pacientii tineri fracturile de preferinta sunt tratate prin osteosinteza, incercand sa se pastreze capul femural, pe cand la pacientii varstnici tratamentul de electie este artroplastia soldului (proteza de sold).

Displazia de sold  reprezinta o anomalie anatomica congenitala care se manifesta la varsta adulta prin aparitia artrozei de sold.   Exista o mare varietate a displaziei de sold, de la forme usoare pana la forme grave, cu luxatia soldului si scurtarea membrului inferior.

Unde si cine trebuie sa ma opereze?

Aceasta inteventie chirurgicala trebuie efectuata de catre un chirurg ortoped competent cu experienta. Alegerea clinicii si a spitalului nu are o importanta prea mare daca cel care va opereaza este specializat in chirurgia osoasa si are suficienta experienta in operatia de protezare a soldului.

Cat despre locul unde trebuie sa va operati, trebuie sa fie bine echipat si dotat cu o echipa medico-chirurgicala (anestezie-reanimare, kinetoterapeuti, asistenti medicali, etc), iar platoul tehnic sa fie unul de calitate.

Artroplastia de sold (proteza de sold) este o urgenta?

Raspunsul este : NICIODATA! Trebuie evitata orice reactie precipitata, graba, si trebuie ales bine chirurgul, sa va informati despre bine despre beneficiile pe care le puteti astepta si despre riscurile potentiale ale interventiei, despre mijloacele de prevenire si tratament ale complicatiilor si despre organizarea practica a acestei interventii chirurgicale. Considerati un timp oarecare pentru a reflecta asupara deciziei de a va opera!

Exista alte operatii care pot sa intarzie, sa evite sau sa subtituie operatia de protezare a soldului?

Daca articulatia este dureroasa, iar cartilajul este putin uzat si exista anomalii anatomice, chirurgul poate propune o interventie “conservatoire”. Scopul acestui tip de interventie este de a ameliora distributia fortelor mecanice pentru a asigura o repartizare mai armonioasa a presiunilor si pentru a diminua astfel riscul artrozei. Tipic aceste operatii sunt reprezentate de osteotomiile de reorientare (se realizeaza o sectiune si apoi o fixare a osului care permite sa se se stabileasca o situatie anatomica avantajoasa), pentru a limita uzura cartilajului artricular. Chirurgia conservatoire ese utila atunci cand artriculatia nu este prea uzata, iar pacientul este tanar si prezinta un debut al simptomatologiei dureroase.

Care sunt materialele utilizate pentru a realiza proteza de sold?

Materialele utilizate pentru confectionarea protezelor prezinta 3 mari caracteristici:

• Biocompatibilitatea (buna toleranta a organismului uman)
• Rezistenta la coroziune
• Proprietatile mecanice de rezistenta la frecare, torsiune, presiune, etc

Diferite materiale sunt utilizate pentru a confectiona protezele:

Metalele sunt de fapt aliaje . Se disting astfel aliajele de otel inoxidabil (inox si cobalt crom) si si aliajele pe baza de titan si nichel-titan

Ceramica- sunt elemente solide neorganice si nemetalice. Ceramicele cele mai frecvent utilizate in ortopedie sunt alumina si zirconiul. Fabricarea zirconiului necesita o tehnologie complexa.

Polimerii- sunt materiale a caror caracteristica comuna provine din polimerizarea unui element de baza cum ar fi, de exemplu, polietilena. Polietilena (macromolecula termoplastica), este componenta clasica a cupelor cotiloidiene pentru protezele de sold. In general, protezele sunt alcatuite din mai multe materiale care urmeaza sa se articuleze intre ele prin intermediul unor forte de frecare. Uzura protezei este dependenta de coeficientii de frecare ale materialelor, deci este necesar sa se obtina forte de frecare cat mai mici. Cuplul de frecare calsic este constituit de polietilena-aliaje metalice. Alte cupluri de frictiune sunt posibile: ceramica ceramica, metal-metal, ceramica-polietilena, etc.

Nu exista un material ideal pentru o proteza de sold. Tratamentul fiecarei coxartroze impune folosirea unui material adaptat, de unde si diversitatea produsilor disponibili. Alegera materialului protetic si a tipului de proteza depinde de optiunile chirurgului si de posibilitatile financiare.

Trebuie utilizat “ciment” pentru fixarea unei proteze de sold la os?

Utilizarea cimentului permite repartitia mai armonioasa a fortelor dintre implant si os. Mai mult, ablatia materialelor protetice este mai usoara daca este necesara o eventuala reinterventie cu revizia protezei de sold(schimbarea protezei de sold). Cimentul chirurgical folosit pentru a fixa proteza la os se numeste polimetil-metacrilat de metal (plastic foarte dur, compatibil biologic). Nu este vorba despre un “lipici” ci despre o rasina sintetica. Cimentul este introdus in os in stare pastoasa si se solidifica in cateva minute. Fixarea cu ciment a protezei este durabila in timp. Din pacate, cimentul rezista destul de dificil la granuloamele formate de reactia la corpusculii de uzura eliberati din frecarea dintre piesele protetice.

Exista solutii care nu utilizeaza ciment pentru fixarea protezei la os. Aceasta optiune se bazeaza pe impactarea protezei la suparafata osoasa (press fit) si pe fenomenul de crestere a osului la suparafata metalului poros protetic, realizand o fixare biologica.

O proteza poate rezista toata viata?

Protezele sunt alcatuite din materiale care se uzeaza lent dar de o maniera ineluctabila. De exemplu durabilitatea actuala demonstrata a protezei de sold este de 16 ani in medie, cu extreme cuprinse intre 10 si 25 de ani. Durata de viata a unei proteze depinde de multi factori: complicatii intraoperatorii, greutatea pacientului, suprasolicitarea prin activitate fizica, etc. De aceea uzura protezelor este mult mai rapida la persoanele tinere, active fizic. Intrebati chirurgul despre viitorul protezei de care aveti nevoie.

Se poate inlocui o proteza uzata?

Da, cu conditia ca varsta si starea generala sa fie compatibile cu aceasta interventie. Aceasta interventie de artroplastie iterativa denumita « revizie » este o interventie chirurgicala mai grea deoarece proteza este inconjurata de leziuni osoase din jurul protezei. Operatia de revizie provoaca o pierdere mare de sange. Rezultatele reviziei protezei de sold nu sunt la fel de multumitoare ca si cele ale artroplastiei primare.

Care sunt beneficiile protezei de sold? 

Principalul beneficiu este diminuarea semnificativa a durerilor, si chiar disparitia lor. Majoritatea pacientilor pot inceta toate tratamentele medicamentoase pentru dureri dinaintea artroplastiei de sold.

Al doilea beneficiu al protezei de sold este recuperarea functiei articulare (suplete, stabilitate), compromisa sau pierduta, dar pentru aceasta trebuie ca tesuturile din jurul protezei (muschi, tendoane) sa fie de buna calitate.

Proteza poate de asemenea, in unele cazuri, sa corecteze o diformitate sau o inegalitate a membrelor inferioare. Chirurgul cauta sa realizeze o egalitate a membrelor inferioare, dar aceasta nu este intotdeauna posibila. Trebuie stiut ca inegalitatea de aproximativ un centimetru este tolerabila, fara consecinte asupra mersului.

Care sunt riscurile si inconvenientele precoce eventuale ale acestei interventii chirurgicale?

Orice act operatoriu presupune riscuri si prezenta unor boli associate pate majora aceste riscuri. Principalele complicatii sunt:

Acumularea de sange in jurul articulatiei protezei si in tesuturile din jr (hematomul). Aceasta colectie de sange poate fi minimizata cu ajutorul impachetarilor reci cu gheata ale membrului operat. Daca hematomul este excesiv de abundant, poate fi necesara o punctie sau o interventie chirurgicala de evacuare. Acest risc este minimalizat de hemostaza minutioasa din timpul interventiei chirurgicale si de efectuarea unei aspiratii perioperatorii prin tuburi de dren aspirative, ca si de utilizarea unui bandaj compresiv al soldului (spica). Aceasta complicatie este totusi destul de rara la nivelul soldului. Echimoza (colorarea in albastru a tegumentelor) este frecventa si fara gravitate.  O hemoragie intraoperatorie care sa necesite mai multe transfuzii massive de sange si lezarea unui vas mare de sange sunt mai rare.

Riscul infectios este o cmplicatie rara dar grava a artroplastiei de sold care de cele mai multe ori presupune reinterventia chirurgicala (pentru a curati articulatia si uneori pentru a schimba proteza). Infectia poate surveni precoce dupa interventie si in acest caz este datorata contaminarii microbiene de pe teritoriul cutanat. Riscul infectios este estimate ca fiind inferior la 1%. O infectie poate surveni si tardiv si in acest caz este datorata unui microb vehiculat prin sange. Exista factori care favorizeaza infectia: un tratament imunomodulator care diminueaza raspunsul la infectii (corticoterapia, chimioterapia anticanceroasa, diabetul, obezitatea.

Luxatia protezei poate surveni in cursul unor gesture inadaptate ( mai ales in primele trei luni dupa interventia chirurgicala)  cand muschii din jurul interventiei chirurgicale sunt prea slabi. Pentru a preveni aceasta complicatie este important sa se evite anumite miscari  in primele trei luni dupa operatie. Acesta este motivul pentru care kinetoterapeutii va invata masurile de precautii necesara pentrua evita luxatia protezei.

Complicatiile venoase

Flebita (inflamatia unei vene), se poate complica cu tromboza venoasa (cheag in interiorul unei vene), si este favorizata de imobilizarea prelungita a pacientului. Un fragment din cheag se poate desprinde si migra catre plamani constituind embolia pulmonara. Riscurile trombozei sunt mici cu tehnicile actuale de mobilizare precoce a pacientului dupa operatie, cu tratamentul anticoagulant (care fluidifica sangele) si datorita ciorapilor elastici de contentie.

Probleme legate de cicatrizare

Necroza (moartea) cutanata, ca si dehiscenta plagii sunt complicatii rare. Acestea pot necesita reinterventia chirurgicala cu reluarea suturarii planurilor anatomice, iar in unele cazuri poate necesita efectuarea unei plastii cutanate. Aceasta complicatie este mai mult sau mai putin grava in functie de localizarea necrozei si de dimensiunea necrozei. La nivelul articulatiilor superficiale necroza cutanata trebuie tratata rapid pentru a impiedica infectia protezei.

Fractura osoasa

In timpul procedeului de implantare a protezei se poate produce fractura accidentala a osului datorata unei fragilitati crescute. Aceasta complicatie poate necesita schimbarea tehnicii chirurgicale si schimbarea conduitei dupa operatie.

Paralizia nervoasa

Este vorba despre o complicatie extreme de rara, care afecteaza nervii situati in proximitatea protezei, ce suferaa in timpul manipularii effectuate pentru implantarea protezei. Frecvent, paralizia regreseaza spontan in timp de cateva luni.

Embolia grasoasa este exceptionala. In timpul introducerii protezei sup presiune in os, se produc micro emboli , mici fragmente de grasime, de aer, sau mici cheaguri de sange care se pot detesa sau migra. Aceste riscuri cresc semnificativ cand exista un os osteoportic. Embolii pot uneori sa se blocheze in circulatie si sa determine complicatii respiratorii, cardiace, neurologice.

Principalele inconveniente si riscuri tardive ale artroplastiei

Uzura  protezei survine intr-o maniera ineluctabila pentru toate tipurile de proteze si aceasta va determina dezancorarea protezei din os. Pierderea fixarii protezei la os se manifesta prin dureri si migrarea pieselor protezei, aceasta necesitand o reinterventie chirurgicala cu schimbarea protezei (revizie).

Infectia tardiva survine fie pe cale sangvina cu plecare de la un focar infectios, fie de la o contaminare intraoperatorie neobservata cu evolutie lenta si care poate provoca o dezancorare lenta a protezei de natura septica.

Osificarile periprotetice

Este vorba despre formatiuni osoase care inconjura proteza totala de sold si care pot fi responsible de limitarea miscarilor articulatiei. Ele sunt evitate prin folosirea sistematica a antiinflamatoriilor nesteroidiene in timpul catorva zile dupa interventia chirurgicala.

Algoneurodistofia

Este o dereglare a sistemului nervos care controleaza vasele sangvine, fenomen responsabil de dureri, de tumefierea articulatieei si uneori de limitarea miscarilor. Aceasta complicatie survine de o maniera capricioasa si imprevizibila. Tratamentul presupune o asociatie de medicamente si reeducare a articulatiei specializata.

In anumite cazuri, pot persista dureri la nivelul articulatieie operate. Anumiti pacienti continua sa sufere desi proteza este implantata corect si nu exista o explicatie mecanica a durerilor. La nivelul soldului acestea se pot datora unor bursite sau tendinite situate in jurul protezei. In anumite cazuri exceptionale, chirurgul va poate propune injectarea unui produs antiinflamator cortizonic la nivelul zonei dureroase.

Tromboza venoasa si embolia pulmonara pot surveni si la distanta de interventia chirurgicala, asa ca daca observai ca vi se umfla piciorul sau respirai greu nu ezitati sa contactati medical curant.

Trebuie sa ma tem de infectia protezei?

In aceasta chirurgie prevazuta si organizata, riscul infectios este foarte scazut. Totusi nu este niciodata zero si este o complicatie grava care necesita una sau mai multe reinterventii chirurgicale, si un tratament antibiotic prelungit. Riscul infectios al unei proteze articulare este de 1%. Aceasta complicatie este severa pentru ca noua proteza are sanse de aproximativ 20% sa se infecteze. Infectia poate sa survina precoce sau dardiv dupa interventie.

Exista factori favorizanti ai infectiei: tratamentul cu imunomodulatoare suppressive, diabetul obezitatea.

Cum pot reduce riscul infectios al unei proteze de sold?

Mecanismele infectiei sunt multiple. Contaminarea articulatiei operate se poate face cu germeni proveiti de pe tegumenntele pacientului, sau in cursul interventiei chirurgicale ori dupa interventia chirurgicala in timpul etapei de cicatrizare a tesuturilor moi. In ceea ce priveste contaminarile tardive, germenul provine dintr-u focar infectios si se poate grefa pe o proteza.

Reducerea riscurilor infectiei se efectueaza tratand “rezervoarele de germeni”, portile de intrare ale acestor germeni si prin vigilenta pacientilor cu risc crescut infectios (diabetici, obezi, tratament cu corticoizi). Inaintea interventiei, pentru prevenirea riscului infectios:

Prepararea interventiei chirurgicale trebuie sa permita supresia prealabila a tuturor focarelor infectioase potentiale. Este indispensabil sa se verifice starea dentara (consult stomatologic, radiografie panoramica dentara), efectuarea unor examene biologice (formula sanguina, viteza de sedimentare a hematiilor, proteina C reactiva), cautarea unei infectii urinare. Este important sa se precizeze data infiltratiilor prealabile la nivelul articulatiei care trebuie operate.   

Orice infectie (la nivelul pielii , sau infectie urinara), netratata poate determina amanarea datei operatorii, trebuie mai intai tratata infectia. In ajunul interventieie chirurgicale va veti spala corpul si parul cu un produs dezinfectant special, membrul care va fi operat va fi epilat (sau tuns cu o masina de tuns medicala de utilizare unica) deoarece baza firelor de par este un rezervor de germeni. Pregatirea prechirurgicala se face de obicei dupa un protocol précis supravegheat de asistenta medicala.

Dupa operatie si toata viata trebuie sa fiti vigilent:

Depistajul si tratamentul infectiilor vor fi permanente: daca aveti febra sau o infectie (in urina, pe piele, bronhii, sinusuri, etc), trebuie sa contactati imediat medicul dumneavoastra pentru e efectua un tratament adecvat (de obicei antibiotic) .

Evitati infiltratiile, injectiile intramuscular sau subcutanate in reguinea anatomica a protezei (risc de abces) fara preavizul chirurgului dumneavoastra.

Este imperativ sa va supravegheati periodic starea dentara si in caz de tratamente dentare sa cereti medicului stomatolog sa va prescrie madicamente antibiotzice profilactice.

Evitati pedicura prea agresiva si dezinfetatva bine dupa aceea

Daca aveti dureri la nivelularticulatiei operate si mai ales daca aveti febra, consultati imediat medicul dumneavoastra curant.

Ce este luxatia protezei

fiind pierderea completa a contactului dntre componentele protezei. Este o complicatie care poate surveni la toate protezele de sold oricare ar fi calea de abord utilizata de chirurg si materialele utilizate pentru fabricarea protezei.

O proteza uzata este o urgenta si trebuie efectuata reducerea cat mai rapida a luxatiei sub anestezie generala la blocul operator de catre chirurg. Odata redusa luxatia, in functie de numarul de episoade de luxatie si de contextul clinic, chirurgul poate sa va propuna efectuarea unui bilant radiologic si examene sangvine pentru a efectua o reinterventie chirurgicala.

Cand trebuie sa ma reoperez daca proteza este uzata ?

Indicatia operatorie este luata in considerare atunci cand exista o osteoliza periprotetica (distrugerea osului din jurul protezei). Este bine definit actual faptul ca este bine ca reinterventia chirurgicala sa fie efectuata atunci cand osteoliza nu are dimensiuni mari pentru a evita dificultatile legate de reconstructia osoasa.

De ce trebuie facut un bilat complet de sanatate inainte de a ma opera ?

Artroplastia este astazi o interventie chirurgicala frecventa. Aceasta nu inseamna ca este lipsita de riscuri : este vorba despre un gest chirurgical care, ca si orice alta interventie, comporta riscuri diferite, inclusiv riscul vital. Acest risc vital este minim (0.5%) dar nu este zero. Acest risc creste odata cu varsta pacientului si cu alterarea statusului fiziologic legat de bolile preexistente. Pentru ca aceasta opraatie sa se efecftueze in conditii de securitate maximala, este deci necesar sa se faca un bilant complet al starii de sanatate:

• Un bilant general, in mod particular cardiovascular, pulmonar si renal (pentru anestezie)
• Un bilant infectios (pentru a trata focarele infectioase susceptibile de a infecta ulterior proteza )
• Un bilant muscular (pentru a facilita reeducarea dupa operatie)
• Un bilant al maladiilor asocialtesusceptibile de a se decompensa (dezvolta) cu ocazia acestei operatii (chiar si o durere de spate)

Cum sa ma pregatesc pentru interventie?

In afara unui veritabil bilant de sanatate, pregatirea este psihica, psihologica si materiala.

Bilant de sanatate: este initiat de catre echipa medicochirurgicala (chirurg, anestezist, medici). Ansamblul pregatirii preoperatorii va dura mai multe saptamani. Toate examenele cerute de chirurg si de anestezist inaintea operatiei permit de a evita descoperirea in ultimul moment sau de aparitia in perioada postoperatorie imediata, a ueni maladii necunoscute pana in acel moment. Cateodata chirurgul poate sa contraindice interventia chirurgicala pentru ca pacientul sa scada in greutate daca este obez. Obezitatea creste riscul complicatiilor perioperatorii si de asemenea creste viteza uzurii protezei in termen lung.

Pregatirea psihologica

Trebuie sa va simtiti “gata”. Este preferabil sa va alegeti o perioada calma , fara prea multe preocupari , si de asemenea trebuie sa reflectati in mod special in termen de calitate a vietii pentru a sti mai bine beneficiile si inconvenientele legate de artroplastie.

Pregatirea fizica

Este ideal sa folositi forta bratelor in primele zile de dupa operatie pentrua va sustine de triunghiul situat deasupra patului dumneavoastra.  De asemeni este preferabil sa va familiarizati cu carjele sau cu un cadru de mers inaintea operatiei pentru a evita procesul de invatare a mersului dupa operatie.

“Pacientii care fumeaza au o frecventa a complicatiilor zonei operatorii de trei ori mai mare fata de pacientii nefumatori” (probleme de cicatrizare, infectii digestive sa ale vaselor, eventratii musculare, etc) o alungire a duratei spitalizarii si a duratei petrecute in sectia postoperatorie de terapie intensiva. Sfatul medicului ste sa opriti fumatul cu cel putin trei saptamani inainte de interventie si 3 luni dupa operatie.

Care sunt precautiile practice pentru spitalizare?

In ziua internarii este esential sa aveti cu dumneavoastra:

• Actul de identitate
• Adeverinta de la locul de munca prin care sa atestati ca platiti asogurarile de sanatate
• Recomandarea de la medicul de familie (trimiterea) pentru internare
• Toate analizele si radiografiile efectuate pentru bilantul artroplastiei

Nu este indicat sa mergeti la coafor inainte de operatie, pentru ca va trebui sa va spalati cu un sampon antiseptic special imediat dupa sosirea in sectia de ortopedie. Trebuie stearsa oja sau alti pigmenti de pe ungii pentru a facilita atasarea in timpul anesteyiei a unui aparat care dozeaza concentratia sangvina prin transparenta degetelor (pulsoximetru).

Inaintea plecarii la blocul operator, veti fi epilat in regiunea unde trebuie sa fiti operat.

Pentru securitatea tuturor, va fi interzis sa fumati in salonul unde veti fi spitalizat.

Orarele de vizita sunt bine codificate, preveniti-va persoanele apropiate parinti si prieteni, pentru a evita depalsarea lor inutila. Vizitele copiilor mai mici de 12 ani nu sunt indicate de catre majoritatea serviciilor si plantele sau florile nu sunt acceptate in salonul dumneavoastra (risc alergic semnificativ).

De ce este nevoie sa vad anestezistul inainte de a fi operat (consultatia preanestezica)

Consultatia preanestezica realizata inaintea operatiei reprezinta o obligatie a medicului anestezist. Aceasta vizita are loc cu cel putin cateva yile inaintea interventiei chirurgicale (la o distanta suficienta de interventia chirurgicala). Aceasta vizita are trei scopuri:

1. Sa va pregateasca pentru actul operator prescriindu-va (sau oprind) tratamentul care permide efectuarea operatiei.
2. Sa va informeze asupa tehnicilor de anestezie , despre posibilitatile tratamentului durerii si despre necesitatea de a fi sau nu transfuzat, adica de nevoia dumneavoastra de sange. Transfuzia nu poate fi efectuata decat cu acordul pacientului preoperator.
3. Pentru a va permite sa evaluati, la sfarsitul consultatiei, cu medicul dumneavoastra anestezist, beneficiul operatiei in functie de riscul legat de starea dumneavoastra de sanatate.

Ce anestezie trebuie aleasa?

Anestezia este un ansamblu de tehnici care permite realizarea unui act chirurgical suprimand sau atenuand durerea. Exista doua tipuri de anestezie.: anestezie generala si anestezie locoregionala. Tipul de anestezie este in functie de localizarea zonei anatomice a protezei, de durata interventiei, de pozitia pe masa de operatie, si de problemele respiratorii si cardiace. Pentru artroplastia de sold, anestezia generala este practicata frecvent.

Anestezia generale : aceasta anestezie consistaaaa in inducerea si apoi intretinerea  somnului artificial cu ajutorul hipoticelor. Se injecteaza de asemenea produsi care relaxeaza muschii si care diminua foarte mult pereceperea durerii. Produsii folositi astazi sunt foarte performanti. Veti fi total inconstient, aceasta anestezie necesita o intubatie (introducerea a unului tub in trahee pentru a permite respiratia artificiala).

Anestezia locoregionala: nu anesteziaza decat o parte a corpului unde se va efectua interventia chirurgicala. Aceasta anestezie  permite ramanerea in stare constienta  si este contraindicata la persoanele care nu vor sa mentina o stare de vigilenta in timpul operatiei. O anestezie generala poate deveni necesara sau fi asociata in cazul insuficientei anesteziei locoregionale.

Anestezia peridurala consta in injectarea unui anestezic local in spatiul peridural la contactul cu radacinile nervoase

Rahianestezia (anestezia spinala) este o tehnica apropiata de anestezia peridurala , mai profunda, care consta in injectarea de substanta anestezica direct in lichidul cefalorahidian, in contacti cu radacinile nervoase. Sfatul meu este sa aveti incredere in medicul dumneavoastra anestezist siin alegerea facuta de el.

 Trebuie sa suport o transfuzie sangvina?

Sangele este transportorul de oxigen indispensabil si toleranta la anemie (scaderea hemoglobinei) este diferita de la un pacient la altul. Necesitatea transfuziei sangvine este diferita in functie de tipul de chirurgie, de derularea sa si de rezervele fiziologice al epacientului. Actual transfuzia se face sub control strict al regulilor de transfuzare si pentru a evita riscurile infectiilor bacteriene sau virale. La consultatia de anstezie modalitatile de trasfuzie sunt stabilite in functie de starea dumneavoastra de sanatate si de interventia chirurgicala prevazuta. In anumite cazuri cum ar fi revizia protezei de sold sau de genunchi, este necesara transfuzia deoarece pierderile intraoperatorii de sange sunt mari. Cum insa este vorba despre o interventie chirurgicala programata, este posibil sa se prevada, in caz de necesitate, o autotransfuzie (tranfuzie autologa programata).  Adica posibilitatea de a va transfuzza cu propriul sange care a fost recoltat inainte de interventia chirurgicala. Actual un tratament cu eritropoetina poate fi efectuat pentru a creste fabricarea de globule rosii inaintea interventiei pentru a evita astfel transfuziile.  In caz de pierderi mari de sange puteti beneficia de sange de la un donator din banca de sange. (transfuzie homologa). Acest sange este foarte supravegheat si verificat pentru a minimiza riscul transmiterii bolilor virale si bacteriene (hepatita, HIV). Riscul ca o transfuzie sa va transmita o boala de la alt pacient este de 10 000 de ori mai mic decat riscul unui accident rutier. Medicul anestezist cunoaste bine riscul transfuziei sangvine si va va propune varianta optima pentru cazul dumneavoastra.

Interventia chirurgicala este dureroasa?
 

Orice interventie chirurgcala este dureroasa si justifica un tratament preventiv si sistematic al drerii. Exista de fapt actual multiple tehnici de tratament al durerii dupa interventia chirurgicala. Aceste tehnici de tratament al durerii sunt foarte numeroase si bine codificate si de ci eficiente. Vorbiti despre durerea dumneavoastra cu medicul anestezist si acesta va gasi o solutie rapida si sigura pentru a va trata cu succes.

Care sunt principalele etape ale spitalizarii?

Inainte de interventia chirurgicala

Internarea in spital se face in general cu o zi inaintea interventiei chirurgicale. Imediat dupa internare, echipa paramedicala va va pregati pentru interventia chirurgicala. (spalare, curatire, epilare). Este posibil sa se efectueze si radiografii suplimentare. In majoritatea serviciilor ortopedice veti mai fi examinat inca odata  de catre chirurgul care va va opera. Este necesar sa va imbracati in tinuta de spital (pijama) pentru a fi examinat.

Anestezistul va va face o vizita pentru a va face prescriptiile din timpul noptii si pentru a doua zi. Vi se va recomanda sa nu mancati si sa nu beti lichide cu cel putin 6 ore inaintea anesteziei: este regula “nimic dupa miezul noptii”. Va putetio lua medicamentele prescrise la ora stabilita cu conditia sa nu inghititi decat minimum de apa necesara. Nu va trebui sa consumati alcool si nici sa fumati cu 612 ore inaintea operatiei.

Nu utilizati nici ruj, nici oja de unghii pentru a nu jena supravegerea coloratiei unghiilor si a mucoaselor. Evitati folosirea lentilelor de contact si nu pastrat asupra dumneavoastra bijuteriile, obiecte de valoare sau telefonul.

Vi se va face n anumite cazuri o injectie anticoagulanta sub piele pentru a va fluidifia sangele si a lupta contra riscului de flebita.

Un brancandier va neni sa va conduca la sala de operatie sau salonul de preanestezie unde veti fi imbraca(a) doar cu o camasa care apartine spitalului.  Toti membrii blocului operator poarta o boneta, masca o camasa-pantalon de bloc operator si sunt dificil de recunoscut. Nu va speriati, medicul dumneavoastra este prezent. In timpul anesteziei veti fi operat, iar proteza va fi implantata. La sfarsitul interventiei, nu veti avea nici un aparat gipsat, ci doar un pansament. De sasemeni, unii chirurgi utilizeaza tuburi de dren (mici tuburi flexibile care ies din piele in apropierea inciziei si prin care se aspira sagele si se evacueaza intr-un flacon) pentru a evacua sangele din interiorul plagii si a scade riscul formarii de hematoame.

Dupa interventia chirurgicala vreti fi suprevegheat(a) mai multe ore in sala de trezire (sala de supravegere postoperatorie, salonul postoperator). Veti fi incalzit, uneori transfuzat(a), vi se vor administra antibiotice, medicamente puternice impotriva durerii (pe baza de morfina), cateodata antiinflamatorii, sau alte tratamente necesare in cazul dumneavoastra. Veti fi condus in salonul dumneavoastra imediat dupa ce anestezistul considera ca starea dumneavoastra de sanatate o permite.

Primele 48 de ore sunt adesea inconfortabile, mai ales dupa chiruria soldului; nu va veti putea ridica din pat, veti simti o senzatie de oboseala, nu va veti putea duce  la toaleta si puteti slicita infiermira pentru a utiliza un vas pentru efectuarea nevoilor fiziologice.

In anumite cazuri este posibil sa aveti febra, tulburari de somn, o lipsa de apetit, o constipatie favorizata de repausul la pat, cateodata o jena in a urina o voce ragusita datorita intubatiei anestezice. Toate aceste neplaceri au o intensitate moderata si sunt pasagere. Vorbiti cu medicul care va urmareste despre simptomele care va deranjeaza si nu luati singur (a) nici un medicament.

Apoi incepe reeducarea (kinetoterapia). Kinetoterapeutul va va arata pozitiile pe care trebuie sa le evitati pentru a nu luxa proteza. Veti fi asistat(a) pentru a va ridica la marginea patului. Pentru proteza sde sold, veti incepe sa mergeti cu ajutorul carjelor sau a cadrului de mers aproximativ in a treia zi, dupa ce vo se vor scoate tuburile de dren. Putin cate putin, veti progresa facand exercitii. Mersul cu sprijin pe piciorul operat precoce dupa operatie este permis doar de unele proteze. Intrebati chirurgul si kinetoterapeutul dumneavoastra dca puteti sa va sprijiniti in membrul pelvin operat!. Iesirea din spital (externarea) se ace aproxativ in asaptea zi dupa operatie, insa aceasta perioada poate fi variabila, dupa particularitatea fiecarui caz.

Cine imi face externarea?

Externarea este facuta de catre chirurgul care v-a operat. Secretara si asistenta medicala va vor asista in a gasi un mijloc de tansport adecvat (taxi, ambulanta, masina particulara). Vei avea un bilet de externare in care vor fi mentionate data operatiei, tipul interventiei chirurgicale si a protezei si exolutia postoperatorie imediata in spital. De asemenea va fi mentionata conduita ulterioara:

-Cand se scot firele de sutura la piele

-Cand se schimba pansamentul local

-Tratamentul anticoagulant

-Medicamente pentru a trata durerea

-Concediul medical la externare

Care sunt precautiile pe care trebuie sa le iau dupa operatie?

Va sfatuim sa continuati medicatia impotriva durerii pentru cateva zile si eventual sa aplicati local gheata si sa tineti piciorul operat pe o perna in pat, mai sus, pentru a evita edemul (umflarea) piciorului.

Este necesar sa va ingrijiti cicatricea , sa pastrati pielea curata si uscata (fara sa va faceti baie saudus inainte de cicatrizare). Firele sunt scoase de obicei la un interval cuprins intre 15 si 21 de zile.

Miscarile exagerate si pozitiile fortate legate de anumite miscari cotidiene sau sportive trebuie evitate deoarece in primele luni dupa operatie proteza se poate luxa. Aceste gesturi va vor fi explicate de catre echipa dumneavoastra care va supravegheaza externarea din spital. Pentru proteza de sold, este necesar sa va cumparati o pereche de carje sau un cadru metalic de mers pentru a va asista mersul pe parcursul unei perioade de cateva saptamani.

Reeducarea trebuie sa fie blanda, nedureroasa si progresiva.

Este adesea necesar sa efectuati un tratament anticoagulant dea lungul unei perioade de aproximativ sase saptamani (injectii subcutanate in fiecare zi cu heparina cu greurtate moleculara mica), sau sa luati comprimate orale cu antivitamina K. pentru a supraveghea tratamentul oral este necesar sa va faceti analize sangvine periodice pentru a va doza timpul de coagulare si a va ajusta doza medicatiei (dozarea INR). Supravegherea tratamentului cu anticoagulant oral se pate face de catre medicul dumneavoastra de familie. Este important de stiut ca in acfeasta perioada orice alt medicament (chiar si o banala aspirina) poate sa interfere cu medicatia anticoaglanta si sa aveti efecte adverse severe. Intrebati medicul dumneavoastra curant daca trebuie sa urmati si alte tratamente in paralel cu tratamentul anticoagulant.

Cat timp intrerup munca?

Totul depinde de varsta dumneavoastra, de munca dumneavostra (muncitor de forta, munca la birou), de starea dumneavoastra generala, de tipul de proteza implantata, de tehnica chirurgicala, etcs in general reluarea activitatii profesionale se poate face la 3 luni dupa interventia chirurgicala. Fiecare cay poate sa aiba particularitatile sale si medicul curant este cel care decide durata exancta a convalescentei.

Pot sa conduc masina cu o proteza?

Oricare ar fi tipul de proteza, ni se pare normal sa asteptati 3 luni dupa interventia chirurgicala pentru a conduce din nou masina, pentru 3 motive:

Condusul masinii precoce dupa interventia chirurgicala va poate provoca dureri si chiar luxatia protezei

Durerea, lipsa fortei si a sensibilitatii normale, fac conducerea automobilului dumneavoastra periculoasa.

In caz de accident riscati sa aveti probleme cu asigurarea dumneavoastra.

Este posibil sa calatoriti ca pasagar totusi la sfarsitul primei luni dupa interventia chirurgicala, cu atentie sporita la urcarea si coborarea din masina pentru a evita miscarile extreme.

Pot sa fac sport cu proteza de sold?

Nimic nu este interzis formal. Totul depinde de varsta dumneavoastra, de starea de sanatate, de articulatia operata, de sportul practicat, de ritmul de antrenament pe care doriti sa il urmati. In mod obisnuit, o persoana care are o proteza de sold poate sa mearga pe bicicleta, sa innoate, sa alerge, sa faca ski. Dar nu este indicat sa practicati sporturi dure care va uzeaza rapid proteza: judo, karate fotbal, baschet, saritura de la trambulina, echitatia, etc. este bine sa intrebati chirurgul dumneavoastra inainte de a incepe o activitate sportiva.

 Trebuie sa merg periodic la chirurg daca am o proteza?

O supraveghere clinica si radiologica a protezei, o depistare precoce a infectiilor si a eventualelor complicatii este necesara periodic cu o vizita la medicul ortoped odata la un an.

Pot sa fac o examinare radiologica speciala CT si RMN daca am o proteza?

Prezenta unei proteze articulare nu impiedica realizarea unei Computer Tomografii CT sau a unui RMN. Aceste examene nu sunt periculoase pentru proteza. CT este un examen care foloseste razele X, deci asemanator cu o radiografie.

RMN este un examen care foloseste un camp magnetic care nu poate sa mobilizaze un corp metalic de mari dimensiuni fixat atat de rigid la os (cum este proteza). Problema reala este interpretarea nui astfel de examen: aceasta poate fidificila caci prezenta metalului produce artefacte. A se nota ca anumite aliaje, in particular titanul, nu determina aceste artefacte imagistice.

 Se poate face fizioterapie daca o proteza este dureroasa?

 Fizioterapia regrupeaza ansamblul tratamentelor care utilizeaza agentii fizici naturali care elibereaza energie, cum ar fi curentul electric, (electroterapie), undele mecanice (in mod particular ultrasunetele), si undele electromagnetice.Principalii agenti utilizati in tratamentul afectiunilor dureroase cronice ale muschilor, oaselor si articulatiilor sunt: 1.      Aplicarea curentilor electrici de joasa frecventa pentru a calma durerile (electrostimularile antalgice). Sau pentru a face sa functioneze muschii (electrostimularile motorii).2.      Aplicarea unui curent electric pentru a favoriza pentrarea medicamentelor local intr-o zona bolnava (ionizarile). 3.      Ultrasunetele, care sunt unde mecanice care degajeaza caldura atunci cand traverseza tesuturi (mai ales tendoanele si ligamentele) si efectueaza “micromasaje”. 4.      Undele electromagnetice care scad senzatia de durere  fie prin incalzirea tesuturilor traversate ( de exemplu undele infrarosii), fie prin efect electromagnetic fara  incalzirea tesuturilor  (camp electromagnetic in puls)Schematic, NU trebuie aplicat curentul electric si nici ultrasunetele ,si nici undele electromagnetice in zona unei proteze, caci exista un risc de incalzire sau de deteriorare a materialului protezei. Totusi, anumite tratamente sunt indicate in tratamentul unor afectiuni situate la distanta de proteza. Utlizarea locala a procedeelor fizioterapice este in principiu contraindicata! Intrebati medicul dumneavoastra chirurg daca puteti sa folosi fizioterapia pentru tratamentul unei afectiuni ale aparatului locomotor! 

Care sunt diferitele tipuri de proteze de sold?

Soldul este o articulatie intre capul femural, care este sferic, si o cavitate a bazinului numita cotil sau acetabul. O proteza este considerata totala daca ambele componente ale articulatiei (femurala si acetabulara) sunt inlocuite.  Astfel se inlocuiesc in acelasi timp operator componenta femurala printr-o tija care se termina proximal cu o piesa sferica (bila), iat cotilul este inlocuit de o cupa. Articulatia artificiala dintre cele doua componente sintetice reproduce articulatia naturala, cu frecarea suprafetelor dintre cele doua componente protetice la ficecare miscare a articulatiei. Compozitia chimica, ca si design-ul protezei poate varia de la un model la altul. Tija femurala de otel inoxidabil sau de titan poate fi “monobloc”  sau sa se articuleze cu o sfera cu compozitie chimica diferita de a tijei (aliaj cobalt crom, alumina), aleasa pentru proprietatile sale (rezistenta la frecare, rezistenta la uzura).  Cotilul este cel mai adesea confectionat din polietilena (plastic de inalta densitate fabricat special pentru aceasta utilizare), din metal sau din ceramica.Modul de fixare al pieselor  protetice la os poate varia: Se poate fixa proteza la os cu un ciment special: cimentul acrilic (polimetacrilat de metil) care joaca rolul de amortizor si de omogenizare a fortelor cu care proteza se ataseaza la femur. Acest tip de proteza se numeste proteza cimentata. Protezele necimentate se fixeaza biologic direct la os, fara intermediul cimentului. Proteza se fixeaza la os datorita proprietatilor materialului protezei, care permite cresterea osului  intima la suprafata de contact a protezei  la os. Exista si combinatii ale acestor tipuri de fixari, constituind protezele de tip hibrid-cu coada cimentata si cupa necimentata. 

Protezele partiale Aceste proteze de sold,(inca numite proteze cefalice), nu inlocuiesc decat capul femural (hemiartroplastie). Cotilul deci nu este inlocuit, protezat. Acest tip de proteze sunt adesea propuse pentru tratamentul urmarilor fracturilor de col femural.Ele pot fi

monobloc: o bila de metal de acelasi diamentru ca si capul femural si fixata la o tija metalica implantata in femur, 

sau proteze “intermediare”, adica constituite dintr-o tija si o bila femurala (asemanator cu protezele totale), care se articuleaza cu o cupa sferica de metal mobila in raport cu cotilul si totodata in raport cu bila femurala (dublu joc de mobilitate). Aceste proteze partiale de sold pun deci in contact o componenta de metal cu cartilajul articular al cotilului. Acest fapt duce uneori la uzura secundara a cotilului care pot duce in timp la dureri resimtite in timpul mersului. In anumite cazuri, poate fi necesara o reinterventie chirurgicala tardiva cu totalizarea protezei pentru a suprima durerile. 

Pot sa beneficiez de o proteza daca am osteoporoza?

Osteoporoza este o rarefactie osoasa (osul este poros). Este o boala a osului care nu afecteaza doar o articulatie, ci toata masa osoasa a organismului. Osteoporoza se caracterizeaza prin scaderea cantitatii de tesut osos ca si de alterarea calitatii osului. Osteoporoza este responsabila de fracturi osoase. Depistata la timp, osteoporoza se trateaza cu succes. Artroplastia de sold la un pacient cu osteoporoza nu ridica probleme deosebite dar datorita scaderii rezistentei osoase riscul posibil de fractura a osului in jurul protezei este mai mare.

Care este cea mai buna proteza de sold?

Exista doua tipuri de fixare a protezei de sold la os: fixarea pe baza de ciment si fixarea datorita porozitatii protezei. Ambele metode pot fi eficiente. Chirurgul dupa ce va discuta  cu pacientul va alege cea mai buna optiune.

Proteza cimentata

Cimentul reprezinta de fapt un polimer numit metacrilat de metil. Cimentul este injectat cand are o consistenta scazuta in canalul femural preparat pentru implantul protezei. Chiurgul pozitioneaza implantul in canal si il mentine in pozitia dorita.

Proteza de sold necimentata: Implantele de sold cu suprafata poroasa

Acest tip de implante sunt proiectate sa se introduca in canalul femoral fara sa se foloseasca ciment. Initial, stabilitatea protezei este asigurata de mecanismul de “intepenire”- numit tehnic “press fit”. Apoi datorita porozitatii metalului osul creste in interiorul suprafetei poroase si se intrepatrunde cu suprafata protezei, ceea ce da o stabilitate secundara. 

Proteza de sold si cuplul de frictiune (frecare)

Daca aveti nevoie de o proteza de sold, medicul impreuna cu Dumneavoastra veti discuta despre ce tip de implant (proteza) este cel mai potrivit pentru. Decizia va depinde de mai multi factori care includ varsta, starea generala de sanatate, calitatea osului, si nivelul de activitate fizica. Informatiile expuse in cele ce urmeaza sunt in masura sa va faca sa intelegeti posibilitatile alternative ale materialelor intre care se realizeaza frecarea, si imbunatatirile actuale aduse materialelor folosite pentru proteza de sold astazi.

Medicul Dumneavoastra poate sa va determine sa optati pentru Polietilena Crosslink-ata „Longevity” produsa de firma Zimmer deoarece:

• Rezistenta la frecare este mai mare
• Exista mai multe optiuni pentru chirurg, care il pot face sa adapteze proteza la nevoile pacientului

Tipuri de implante disponibile actual

Succesul operatiei de protezare a soldului depinde in parte si de materialele folosite, de designul lor, si de tehnologia folosita pentru fabricarea implantelor. In timpul operatiei, portiunea uzata a articulatiei soldului este indepartata, iar apoi se efectueaza inlocuirea cu un implant care substituie articulatia- proteza de sold. Pentru a copia biomecanica articulatiei soldului, proteza functioneaza dupa principiul „bila in cupa”, avand astfel trei componente:

Coada protezei (stem) de obicei fabricata din metal

Capul protezei-de forma sferica („bila”) constituit din metal sau din ceramica

Cupa-constituita din invelisul exterior aderent la os- cu structur ametalica, si componenta interioara-care poate fi ceramica sau din polietilena

Materialele cele mai folosite pentru cuplul de frecare la proteza de sold de peste 20 de ani sunt:

• Ceramica-polietilena (adica un cap ceramic se roteste intr-o cupa de polietilena)
• Metal polietilena
• Ceramica-ceramica
• Metal metal

Ce factori pot limita durata de functionare a unei proteze?

Exista multe cauze care pot determina uzarea precoce a protezei. Unul din acesti factori este reprezentat de uzura suprafetelor de frecare. Eventual, din aceasta cauza, proteza trebuie inlocuita. Proteza de sold traditionala foloseste frecarea de tip metal pe polietilena, cea ce duce la nivele de uzura mari. Astazi datorita cercetarilor si progreselor din domeniul rezistentei materialelor exista materiale care rezista mai bine in timp la uzura.

Imbunatatirile continue ale materialelor din care sunt constituite protezele sunt urmatoarele:

Durabilitatea polietilenei a fost imbunatatita datorita „crosslink-arii”-procedeu de crestere a nivelului de polimerizare a polietilenei. Polietilena crosslink-ata produsa de Zimmer a demonstrat in laborator o structura mai rezistenta la uzura.

Flexibilitatea oferita chirurgului este importanta

Anumite diferente specifice ale complonentelor protezei de sold pot prezenta diferite optiuni. Astfel, lungimea colului protezei, diametrul capului, pozitionarea implantelor, diferitele tipuri de cupe protetice, sunt vitale pentru a indeplini nevoile pacientilor. Lungimea colului este importnata in restabilirea egalitatii membrelor inferioare a pacientilor, in timp ce diametrul capului protezei poate imbunatati miscarile soldului. Este foarte importanta sa sa acorde maxim de flexibilitate chirurgului cand este necesara protezarea soldului.