Newsflash
| Durerea de spate (lombalgia) |
 Durerea de spate (lombalgia) Autor: Dr. Nitulescu Alexandru medic specialist ortopedie-traumatologie data ultimei actualizari: 10.04.2008email:
Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
Definitie Lombalgia reprezintă o durere situată la nivelul vertebrelor lombare , adică dedesuptul ultimei vertebre la care se atasează coastele (respectiv vetrebrele cuprinse între T12 si până la S1)
Durerile situate deasupra vertebrei T12 sunt numite dorsalgii. Ele au cauze, mecanisme si tratamente diferite fată de lombalgie. Durerile legate de lombalgie pot coborâ către fese, partea posterioară a coapselor si a genunchilor, până la gambe si picioare constituind durerea de tip sciatic. Sciatica poate sau nu să însotească lombară, după cum si durerea lombară poate sau nu să însotească sciatica.. De asemeni, trebuie precizat că sciatica poate fi uni sau bilaterală. Cauza cea mai frecventă a durerii de tip sciatalgie este reprezentată de hernia de disc care comprimă o rădăcină nervoasă la iesirea din canalul vertebral. 
După evolutia în timp a durerii, lombalgia poate fi clasificata ca fiind acută, cronică sau recidivantă, după cum se poate observa in graficul alăturat Coloana vertebrală este alcătuită din segmente osoase (vertebrele), discurile intervertebrale dintre două corpuri vertebrale succesive, si din elementele associate (muschi, ligamente,), care asigură coeziunea si mobilitatea ansamblului morfologic al coloanei vertebrale. Vertebrele (între 33 si 35 în total) sunt repartizate în 5 grupe
1.Vertebrele cervicale (7) 2.Vertebrele toracice (12) 3.Vertebrele lombare (5) 4.Sacrum 5.Coccis
Corpul osos: vertebra
Este compus dintr-un cilindru care suportă principalele forte în timpul efortului si arcul posterior care delimitează în interiorul lui canalul vertebral.Cilindrul (corpul vertebral) este constituit din os masiv. Acesta se poate tasa odată cu înaintarea în vârstă sau să se fractureze (o consecintă frecventă a osteoporozei) Structurile osoase sunt conectate si sustinute de structuri ligamentare complexe. De asemeni, pe structurile osoase se inseră musculatura paravertebrală.
Principii ale biomecanicii vertebrale
În timpul zilei, fie că sunteti în picioare sau asezat pe scaun, discurile intervertebrale sunt supuse unor forte si presiuni mari.
Aceste forte se datorează presiunii directe exercitate de către greutatea corpului si de către fortele musculare care actionează asupra coloanei. Cea mai mare parte a fortelor de presiune este repartizată la nivelul corpurilor vertebrale si a discurilor intervertebrale.  Coloana vertebrală in pozitie orizontală Discul intervertebral prezintă o presiune hidraulică si o calitate de amortizor care variază în functie de gradul de hidratare al nucleului central între zi si noapte Datorită scăderii dramatice a solicitărilor mecanice a coloanei lombare în pozitia orizontală, majoritatea durerilor scad în intensitate la repausul în această pozitie . În timpul zilei, sub influenta greutătii corporale si a eforturilor fizice verticale, presiunea din interiorul discului scade progresiv ceea ce diminuă calitatea de amortizor hidraulic. În timpul noptii, nucleul central îsi recâstigă hidratarea, ca si un balon care se umflă. Astfel se explică diferenta de înăltime (talie) măsurată dimineata si seara la acelasi individ.  Acest proces de rehidratare al nucleului discal este sensibil la modificările sangvine locale generate de vârstă, nicotină, vibratii, etc. iar discul îsi pierde astfel proprietătile hidraulice. Primele discuri la care începe acest proces sunt cele lombare distale - acestea fiind si cel mai solicitate din punct de vedere mecanic. Pe radiografia de profil a coloanei lombare acest fenomen se traduce prin scăderea înăltimii discului vertebral.  Eforturile bratelor si coloana vertebrală Muschii bratelor sau ai antebratelor nu pot să actioneze dacă nu au un punct de sprijin fix. Un muschi care se contractă fără un punct de sprijin nu realizează nici un lucru mecanic. Astfel insertia pe un punct fix a unui muschi realizează în timpul contractiei deplasarea obiectelor situate la celălalt capăt al muschiului. Acest punct fix de care se ancorează muschii este reprezentat de către coloana vertebrală. Aceasta explică de ce atunci când efectuăm un efort muscular important cu bratele, chiar si fără a sustine o greutate (de exemplu când trageti un obiect), vertebrele lombare pot sa fie solicitate mecanic semnificativ  Lombalgia este un simptom foarte frecvent. Astfel între 66 si 75% dintre pacienti suferă cel putin odată în viată o durere de tip lombalgie.Una din zece lombalgii evoluează către o decompensare pshihologică si fizică. Însănătosirea este în aceste cazuri dificilă si poate necesita aportul mai multor medici: reumatolog, kinetoterapeut, chirurg, si poate dura luni sau chiar ani. Mecanismele si anatomopatologia lombalgiei Îmbătrânirea naturală a structurilor coloanei vertebrale În 90% din cazuri, lombalgia comună se datorează efectului de suprasolicitare a unor vertebre care compensează rigiditatea altor articulatii vertebrale datorită sedentaritătii. Pierderea hidratării nucleului central discal se asociază cu aparitia fisurilor la nivelul “anulus fibrosus” prin care nucleul se poate infiltra si hernia către posterior către canalul vertebral generând hernia discală. Cel mai frecvent, hernia discală este asimptomatică. Durerea apare atunci când hernia vine în contact cu o structură nervoasă, ligamentară, sau dacă creează un obstacol mecanic ce împiedică functionarea normală a discului. Hernie de disc cu compresia unei rădăcini nervoase.  Modificările structurale determinate de vârstă la nivelul coloanei vertebrale nu sunt întotdeauna simptomatice, ceea ce face ca interpretarea rezultatelor examenelor imagistice medicale sa fie dificilă. Efectuarea unui efort inadaptat
Solicitarea bruscă a coloanei vertebrale în flexie sau extensie fără a adopta o postură adecvată si fără a compensa si anticipa la nivelul musculaturii vertebrale efortul necesar poate duce la aparitia bruscă a lombalgiei de mare intensitate. Modificarea posturii si a gesturilor efectuate pot duce la disparitia simptomatologiei Gradul antrenamentului muscular ca si vârsta pacientului pot determina modificări semnificative ale capacitătii de efort la nivelul coloanei lombare  Sedentaritatea scade tonusul muscular la nivelul musculaturii abdominale si paravertebrale. Toate acestea fac ca fortele suportate de structurile discoligamentare si osoase ale vertebrelor lombare să nu mai fie compensate si echilibrate optim, cu suprasolicitarea mecanică a coloanei lombare.   Obezitatea scade tonusul musculaturii abdominale si creste stressul mecanic la care este solicitată coloana lombară.  La cei care efectuează activitate fizică intensă la locul de muncă, musculatura posterioară devine hipertrofică, cu pierderea elasticitătii ischiogambierilor. Datorită acestei rigidităti musculare, coloana este suprasolicitată în extensie, generând lombalgii intense. Apoi există conceptia gresită că efectuarea unui efort fizic la locul de muncă nu mai face necesară efectuarea unei activităti fizice usoare, de întretinere a tonusului si a elasticitătii musculare Întretinerea cercului vicios în generarea lombalgiei
Odată cu generarea lombalgiei, obezitatea si inactivitatea secundare pot întretine un adevărat cerc vicios Lombalgia datorată muncii prelungite în domeniul informatic  Munca prelungită la birou cumulează doi factori care generează lombalgia: sedentaritatea si imobilizarea într-o pozitie incomodă pentru o perioadă îndelungată de-a lungul unei zile. Aceasta are ca primă repercursiune generarea de contracturi musculare reflexe la nivelul lombar cu relaxarea insuficientă în repaus. În plus, tendinta generală este de a adopta o atitudine în flexie a coloanei vertebrale, cu un efect global de “rulare”, încovoiere, a spatelui.
De aceea se recomandă ca pacientul să efectueze periodic pauze de muncă cu schimbarea pozitiei si exercitii fizice de intensitate moderată.  Medicul trebuie sa interogheze pacientul despre semnele de gravitate ale lombalgiei . În cazul urmatoarelor simptome care însotesc lombalgia trebuie consultat de urgentă un medic 1. Pierderea în greutate recentă inexplicabilă 2. Dificultăti la urinat si defecatie, scăderea fortei musculare a gambelor, tulburări de sensibilitate în regiunea perianală si fesieră de tip “sa” 3. Traumatism imortant4. Antecedente de cancer 5. Febră 6. Utilizarea de medicamente intravenos 7. Utilizarea de medicamente corticoide 8. Vârsta superioară a 55 de ani sau inferioară a 20 de ani 9. Dureri agravate de repausul orizontal 10. Dureri nocturne severeAceste simptome pot necesită o interventie chirurgicală de urgentă deoarece pot fi datorate unei infectii rahidiene, unei tumori, unei fracturi vertebrale, unei compresii majore nervoase (sindromul de “coadă de cal”). Sistematic trebuie evaluate reflexele osteotendinoase, sensibilitatea cutanată si forta musculaturii membrelor inferioare, asocierea sau nu a sciatalgiei la lombalgie. Numeroase teste clinice pot fi efectuate de medic pentru a evalua cauzele lombalgiei. În durerile cauzate de hernia de disc, cauza lombalgiei si a sciaticii sunt reprezentate de hernia de disc. Totusi, într-un număr semnificativ de cazuri cauzele lombalgiei ale sciaticii nu coincid, ceea ce face tratamentul mai dificil. Examenul radiologic Radiografia coloanei vertebrale lombare trebuie efectuată în minim două incidente, de preferat în ortostatism. La nevoie, medicul poate sa ceară incidente speciale, ca si radiografii dinamice ( în flexie si extensie).
Radiografia coloanei lombare de profil care arată scăderea discului intervetrebral L4-L5 comparativ cu cea a discului L3-L4  Radiografia normală a coloanei lombare efectuată în incidenta de fată Mielografia reprezintă injectarea unei substante de contrast radiologice în interiorul spatiului dural pentru a vizualiza continutul nervos al canalului medular. Actual examenul RMN a inlocuit în mare parte mielografia. Examenul CT, mielo CT     Acest examen presupune iradierea de intensitate mare a regiunii examinate. De aceea dacă pacienta care trebuie examinată este însărcinată se contraindică în principiu examenul CT. Se pot obtine diferite sectiuni ale coloanei vertebrale si la nevoie se poate obtine o imagine tridimensională a coloanei prin reconstructia imaginilor obtinute cu ajutorul unui program informatic special. Ca si examenul radiografic standard, CT poate fi combinat cu mielografia pentru a creste acuratetea vizualizării structurilor nervoase. Actual se consideră că examenul CT obtine date foarte utile în privinta structurilor osoase. De asemeni, dacă la nivelul coloanei este prezent un implant metalic, examenul CT poate inca vizualiza detalii osoase, spre deosebire de examenul RMN. CT poate fi efectuat destul de rapid, fiind folosit pentru diagnosticul în urgentă al patologiei vertebrale, unde obtinerea unui diagnostic si momentul începerii tratamentului sunt esentiale în privinta prognosticului leziunilor nervoase. Nu in ultimul rând pretul acestui examen fată de cel RMN este mult mai mic.
Scintigrafia osoasă
Reprezintă vizualizarea scheletului după administrarea unei substante radioactive care se fixează la nivelul unde există o leziune osoasă. Astfel scintigrafia poate fi pozitivă când radiotrasorul hiperfixează la nivelul coloanei vertebrale în spondilodiscită, tumori, artroză etc. Actual scintigrafia este prescrisă de către medic mai ales în cazul existentei leziunlor osoase multiple (frecvent metastaze) pentru a evalua invazia la nivelul întregului schelet a maladiei Examenul RMN Oferă detalii ale ale structurilor nervoase, si discale pe care nici o altă tehnică imagistică nu le egalează. Pretul unui examen RMN este destul de mare, iar interpretarea rezultatului nu este întotdeauna usoară. Observarea unor anomalii anatomice la examenul RMN nu este responsabilă totdeauna de simptomatologia curentă adică RMN este un examen foarte sensibil dar nu si specific. Existenta unui implant metalic, ca si a unui pacemaker (stimulator) cardiac contraindică examenul RMN. În principiu majoritatea pacientilor care urmează să beneficieze de o interventie chirurgicală la nivelul coloanei vertebrale au nevoie de un examen RMN. Actual se consideră că cea mai mare acuratete în interpretarea durerii de tip discal o reprezintă corelarea vizualizării leziunii RMN cu rezultate pozitive ale discografiei.  Examen RMN care evidentiază o hernie de disc cu protruzie intracanalară, compresia rădăcinilor nervoase Discografia Reprezintă injectarea unei substante de contrast radiologic în discul intervertebral. Se urmăreste modul în care această substantă se distribuie în interiorul discului intervertebral si de asemeni este evaluată si reactia dureroasă în momentul injectării. Discografia este un examen considerat destul de specific pentru durerea cauzată de degenerarea discală, iar această investigatie se efectuează de preferintă înaintea practicării unei interventii chirurgicale vertebrale.
9 din 10 pacienti cu lombalgie se vindecă după o lună, iar majoritatea recuperează rapid. După aparitie, obiectivul este vindecarea rapidă. Nu ezitati să vă prezentati la medic si să practicati exercitiile prescrise si eventualul tratament medicamentos. Este demonstrat statitsic ca, cu cât pacientii lombalgici intrerup munca mai mult, cu atât sansa de a se întoarce la locul de muncă este mai scăzută. Asadar lombalgia trebuie tratată repede pentru a dispare repede. Încă mi-e rău după o lună de tratament
În acest caz medicul dumneavoastră trebuie să verifie că lombalgia dumneavoastră este comună si nu simptomatică. Pentru aceasta este posibil să vă fie prescrise analize de sânge, radiografii, RMN. În cazul lombalgiei simptomatice, madicul dumneavoastră curant va efectua tratementul maladiei specifice. Obiective
Dacă asteptati ca medicul dumneavoastră să găsească solutia însănătosirii si aveti o atitudine pasivă aveti putine sanse să vă vindecati. tratamentul lombalgiei presupune în mare parte participarea activă a pacientului. Scăderea durerii
Scopul nu este deci disparitia durerii. Există întotdeauna o durere în timpul efortului fizic, sau în caz de imobilizare îndelungată într-o pozitie incomodă chiar si la un individ normal. În acest sens obiectivul este de a scade nivelul durerii, în asa fel încât pacientul să poată avea o viată normală, fără restrictii Căutarea altor cauze ale lombalgiei nu trebuie să fie un obiectiv, deoarece cauzele si mecanismele sunt complexe si adesea dificil de identificat: factori anatomici, factori comportamentali, factori psihologici si factori sociali (personali si profesionali). Această căutare poate să vă deturneze de la intensitatea cu care participati la vindecarea lombalgiei, si descoperirea intâmplătoare a unor anomalii anatomice fără o legătură cauzală cu lombalgia vă pot face să pierdeti mult timp până la infirmarea dignosticului cauzal. În unele lombalgii cauza nu are o cauza clară, definită, asupra căreia să se poată actiona terapeutic tintit.
Trebuie să fac repaus la pat?
Repausul prelungit la pat este o conceptie eronată pentru tratamentul lombalgiei. Această conceptie veche a fost multă vreme motivul rezultatelor nefavorabile ale tratamentului. Evitarea repausului strict Este demonstrat statistic că repausul prelungit la pat prelungeste evolutia lombalgiei. De aceea este de preferat ca pacientul să efectieze o activitate fizică adaptată în timpul zilei. Un repaus de scurtă durată (minute) este în general admis în durerile de intensitate mare Exercitiile fizice- kinetoterapia Acestea trebuiesc efectuate după prescrierea medicului în afara episoadelor dureroase de intensitate mare si sub îndrumarea unui kinetoterapeut. Estedemonstrat statistic ca efectuarea exercitilor fizice sub îndrumarea kinetoterapeutului scade semnificativ riscul recidivei lombalgiei. O sedintă de kinetoterapie cuprinde două etape: de practicare a exercitiilor si de învătare si de urmărire a exercitiilor pe care pacientul le va practica singur. Kinetoterapia reprezintă un tratament esential al lombalgiei, fără de care arsenalul terapeutic este considerat incomplet.
Lombalgia si viata profesională Este recomandat ca pacientul să nu întrerupă munca, dacă aceasta nu presupune un efort fizic intens. Munca participă la întretinerea unei functii normale sociale si la o întretinere a activitătii fizice minime utile. De asemeni continuarea muncii scade rata depresiei care însoteste lombalgia cronică.
În cazul lombalgiei acute sau cronice, tratamentul medicamentos trebuie întotdeauna avut în vedere alături de kinetoterapia adaptată.
AINS-antiinflamatoriile nesteroidiene Reprezintă medicatia de electie în tratamentul lombalgiei acute. Acestea sunt prescrise odată cu aparitia durerilor. Administrarea AINS se poate face oral sau injectabil intramuscular, alături de un antialgic în formele dureroase majore. În cazul lombalgiei cronice, administrarea AINS trebuie să se facă cu precautie în absenta semnelor si simptomelor ulcerului gastric pentru a nu agrava evolutia ulcerului.
Miorelaxantele Sunt prescrise sistematic atunci când se constată o contractură paravertebrală marcată. De obicei se asociază AINS. Antidepresivele Sunt prescrise mai ales în lombalgia cronică, însotită sau nu de depresie. Prescrierea unui astfel de medicament poate ridica suspiciuni din partea pacientului în privinta stării mentale (mă tratează un psihiatru deci sunt nebun?medicul curant crede că durerea mea nu e reală ci doar în capul meu?). Totusi, acest medicament scade a nivelul sistemului nervos central (adică acolo unde se formează în final senzatia de durere), nivelul unui mediator chimic numit serotonină. Acest mediator chimic este prezent în cantităti crescute si la pacientii care prezintă un sindrom depresiv. Prescrierea acestui medicament pentru lombalgie nu presupune deci nepărat ca pacientul să aibă tulburări psihice.
Datorită existentei unei patologii psihiatrice care precede sau însoteste lombalgia, mai ales în formele cronice, adesea tratamentul psihiatric de specialitate este necesar pentru completarea tratamentului. Este demonstrat statistic că, dacă pacientul are o afectiune psihică ce precede lombalgia, sansa vindecării rapide este mai mică. De aceea tratamentul psihiatric nu trebuie neglijat, iar pacientul trebuie să fie constient că de eficienta tratamentului psihiatric depinde de multe ori evolutia lombalgiei către cronicizare. Sunt reprezentate de centuri suple cu rolul de contentie a zonei lombare. Nu se prescriu niciodată independent de tratamentul fizic si medicamentos. Portul îndelungat al centurii scade tonusul musculaturii paravertebrale si abdominale, cu efecte nefaste asupra lombalgiei. Totusi, unii medici prescriu centurile lombare pentru perioade scurte sau la pacientii care necesită eforturi fizice intense la locul de muncă.
Exemplu de centuri lombare (lombostat) folosite in tratamentul lombalgiei. In imaginea din dreapta se observa un lombostat rigid, iar in stanga un lombostat elastic. Aceste produse sunt comercializate de catre firma "ORTOPEDICA". Pentru detalii, click aici Rerezintă o structură rigidă realizată de către ortoprotezist după măsura pacientului dintr-un material termoformabil si care permite imobilizarea relativă a primelor vertebre lombare. Acest tip de orteză este recomandat pentru perioadele extrem de dureroase ale lombalgiei. Unii chirurgi prescriu lombostatul ca test preterapeutic înainte de a efectua o interventie chirurgicală de tip artrodeză lombară. Tratamentul chirurgical Infiltratiile cu steroizi si analgezic peridurale, articulare posterioare, foraminale
Reprezintă tratamentul de primă intentie după esuarea tratamentului conservator. Infiltratiile reprezintă injectarea unei substante anestezice locale si a unui antiinflamator steroidian la nivelul unde terapeutul presupune că este cauza durerii. Infiltratia trebuie să fie precisă, cu regului de asepsie stricte, si de aceea se efectuează la blocul operator cu control radiologic. În functie de patologie, infiltratia se poate să se facă la nivelul articulatiilor posterioare, a punctului de iesire a rădăcinii nervoase din coloana vertebrală (foramen), sau în jurul rădăcinilor nervoase (peridurală). Infiltratia articulatiilor posterioare vertebrale Reprezintă perenizarea efectului infiltratiilor posterioare prin termocoagularea percutanată a ramurii posterioare a rădăcinii nervoasesi se realizează doar după ce testul infiltratiilor posterioare a fost pozitiv. Majoritatea chirurgilor sunt de acord că această interventie nu trebuie practicatăla pacientii mai tineri de 50 de ani datorită repercursiunilor nefaste asupra musculaturii paravertebrale posterioare (denervare). Ca si infiltratiile vertebrale, această procedură se realizează în ambulator, cu anestezie locală si sub control radiologic în blocul operator. Excizia herniei de disc (discectomia lombară) Hernia discală poate prodice o durere lombară severă, scăderea fortei musculare a membrelor inferioare, si tulburări de sensibilitate. Clasic, după cum se observă în figura alăturată, se practică o incizie posterioară la nivelul discului care trebuie excizat, apoi se disecă musculatura paravertebrală care se dezinseră de pe apofiza spinoasă. Apoi se practică o fereastră osoasă la nivelul peretelui posterior al canalului vertebral prin care se poate repera si exciza portiunea discului care produce compresia nervoasă. În general chirurgii care practică această interventie admit că rezultatele cele mai bune se observă la nivelul simptomatologiei membrelor inferioare (sciatica) si mai putin la nivelul lombalgiei. Recent au apărut mai multe variante ale tehnicii clasice care efectuează aceeasi procedură (discectomia), prin incizii mai mici, disectie a tesuturilor mai mică, cu scăderea durerii postoperatorii si a scăderea duratei spitalizării . Trebuie mentionat că nu toate variantele anatomopatologice ale herniei de disc permit efectuarea unei tehnici noi miniinvazivesi că unii chirurgi mentionează o rată a complicatiilor mai mare cu variantele moderne ale discectomiei  Imagine care demonstrează sugestiv o hernie a nucleului pulpos (albastru) care migrează posterior si comprimă rădăcina nervoasă.  iImagine care ilustrează tehnica chirurgicală standard a herniei de disc: discectomia. Uneori, atunci când durerea este în principal generată de degenerarea severă discală sau de “alunecarea” vertebrelor una fată de alta (spondilolistezis) , medicul poate decide să efectueze o artrodeză vertebrală. Artrodeza reprezintă blocarea miscării dintre două sau mai multe vertebre adiacente prin formarea unui bloc osos între vertebre (adrtrodeza vertebrală). Această interventie chirurgicală are mai multe variante si poate fi realizată prin mai multe incizii si aborduri ale coloanei. Aceasta înseamnă că incizia poate fi situată pe partea anterioară a abdomenului, pe partea laterală a acestuia, posterior lombar sau o combinatie a acestora Medicul decide dacă trebuie să fixeze vertebrele prin intermediul unor suruburi care sunt conectate între ele prin tije. Acest tip de “instrumentatie “ spinală determină o stabilitate foarte bună a vertebrelor în timpul procesului de fuziune osoasă. Desi această operatie blochează miscarea dintre două vertebre, pacientii prezintă o mobilitate postoperatorie de care sunt multumiti deoarece miscările sunt compensate de celelalte articulatii vertebrale si de articulatiile soldului.. Actual tehnicile chirurgicale curente permit ca această operatie să fie efectuată în sigurantă si cu rezultate postoperatorii predictibile. Radiografii care ilustrează artrodeza posterolaterală cu suruburi si bare a vertebrelor L5-S1 Proteza de disc intervertebral Înlocuirea discului intervertebral uzat cu un alt disc artificial care permite o mobilitate a coloanei vertebrale apropiată de cea naturală reprezintă o alternativă chirurgicală modernă pentru artrodeza intervertebrală. Această interventie chirurgicală se practică cu predilectie la pacientii tineri, activi fizic. Scopul acestui implant este să păstreze distanta dintre vertebre, satabilitatea, mobilitatea, flexibilitatea coloanei, (pentru a preveni degenerarea secundară a segmentelor vertebrale), iar durata teoretică de functionare a acesteia este de aproxomativ 40 de ani. Actual proteza de disc nu este recunoscută de toate sistemele de asigurări ca un tratament al durerii provocate de degenerarea discală si deci costurile acestei interventii nu sunt rambursate. Motivul principal este acela că nu există studii care să urmărească pacientii operati pe o perioadă suficient de îndelungată desi rezultatele actuale ale artroplastiei discale sunt încurajatoare Proteza de disc vedere laterala
Radiografie lombară în incidentă laterală Se observă cele două platouri metalice si componenta de polietienă care permite miscările Osteopatia, chiropraxia, masajul, acupunctura, etc, dau rezultate care depind de pregătirea profesională a terapeutului si care sunt inconstante. Actual aceste tratamente nu sunt unanim acceptate în tratamentul lombalgiei. Acupunctura poate determina scăderea intensitătii durerii fără rezolvarea patologiei de fond. Reclama |
|||
| < Precedent |
|---|