Newsflash
| Fractura de pumn |
|
Exista doua populatii la risc pentru aceasta fractura: Pacientii varstnici si in mod particular femeile cu osteoporoza (din cauza osteoporozei secundare menopauzei) : in timpul unei caderi radiusul se fractureaza de cele mai multe ori deasupra articulatiei la un singur nivel. Uneori, se fractureaza si ulna.
Fractura de pumn (fractura de epifiza distala de radius, fractura Pouteau Colles) Autor: Dr. Nitulescu Alexandru Medic specialist ortopedie traumatologie Data ultimei actualizari: 10.04.08
Care sunt tratamentele posibile?
Sunt cele mai frecvente fracturi ale mainii. Acestea se produc datorita receptionarii unei caderi pe mana. Exista doua populatii la risc pentru aceasta fractura: Pacientii varstnici si in mod particular femeile cu osteoporoza (din cauza osteoporozei secundare menopauzei) : in timpul unei caderi radiusul se fractureaza de cele mai multe ori deasupra articulatiei la un singur nivel. Uneori, se fractureaza si ulna. Adultii tineri-si mai ales barbatii – sunt din ce in ce mai frecventi afectati. Este vorba de fracturi produse de traumatisme de inalta energie. Prin cadere de la inaltime la locul de munca, prin accidente rutiere, sau accidente de sport. Este vorba frecvent de fracturi cu mai multe fragmente (cominutive) si deci complexe, mai dificil de tratat. Dupa o cadere pe mana, pacientul resimte o durere la nivelul artriculatiei pumnului. Apoi aceasta regiune se mareste de volum si uneori se deformeaza. Mobolizarea articulatiei este dificila, dar nu intotdeauna imposibila. Deformarea clasica este “in dos de furculita” , clasic pentru fractura Pouteau Colles, insa absenta deformarii nu elimina riscul de fractura.
Trebuie efectuate radiografii radiocarpiene de fata si profil pentru a evalua traiectul si localizarea exacta a fracturii, extensia sa in articulatie si deplasarea. Toate aceste elemente sunt determinante pentru evaluarea tipului de tratament care trebuie efectuat. La pacientii varstnici, fractura este de obicei extraarticulara, cu o basculare si o impactare posterioara-este fractura clasica Pouteau Colles. La pacientii tineri, cu accidente de energia mare, radiografia arata o fractura complexa, cu mai multe fragmente, si care intereseaza suprafata articulara a radiusului. Aceste radiografii standard pot fi completate de un examen CT daca fractura are traiect intraarticular. Aceste fracturi merita o atentie particulara si sunt aproape toate operate pentru a obtine o reducere cat mai aproape de perfect si a prezerva functia articulatiei.
Care sunt tratamentele posibile? Nu exista nici un protocol unic pentru tratamentul acestui tip de fractura ci mai multe alternative. Tratamentul acestor fracturi este fie ortopedic (imobilizarea intr-un aparat gipsat sau intr-un polimer de rasina) fie chirurgical (interventie chirurgicala cu fixarea osului cu brose, placa si suruburi, etc). Tratamentul depinde de mai multi factori: Legati de pacient: varsta, stare psihologica, calitatea osului. Legati de fractura: sediu, tipul de deplasare, etc Schematic: O fractura fara deplasare va fi tratata ortopedic Fara anestezie Fara reducere
Imobilizare cu un aparat gipsat, sau mai bine un polimer de rasina sintetica. Aceasta imobilizare trebuie facuta cu atentie, pumnul trebuie sa fie in prelungirea axului antebratului, aparatul trebuie sa lase libere degetele sa se miste, prima falanga a degetului mare trebuie imobilizata si cotul este lasat liber. O radiografie de control trebuie efectuata in prima saptamana. Pacientul trebuie ravazut apoi in ziua 14Imobilizarea este intrerupta apoi catre saptamana a 5-aDe obicei nu este nevoie de fizio sau kinetoterapie pentru reluarea miscarilor mainii, iar pacientul trebuie sa-si foloseasca cu prudenta mana pentru o luna de la terminarea tratamentului. O fractura deplasata va fi tratata chirurgical. · Aceasta interventie chirurgicala nu este o urgenta absoluta: este de preferat uneori sa se imobilizeze fractura pe o atela pentru a suprima durerile si sa se programeze interventia chirurgicala in ziua sau zilele care urmeaza · Interventia chirurgicala va fi efectuata sub anestezie generala sau loco-regionala · De multe ori, este suficienta o spitalizare de 24 de ore · Gestul chirurgical va presupune: reducerea deplasarii fracturii si mentinerea reducerii cu ajutorul unui implant ortopedic , cel mai adesea brose au o placa cu suruburi. · La sfarsitul interventiei chirurgicale se va imobiliza pumnul cu o atela gipsata si se va efectua o radiografie de control · In zilele urmatoare pacientului i se vor efectua radiografii de control pentru a verifica daca fractura nu s-a depalsat si implantul metalic mentine reducerea. In acest timp articulatia radiocarpiana va fi imobilizata de o atela gipsata, de o atela din material termoformabil sau de rasina plimerica. · De obicei imobilizarea este intrerupta in jurul saptamanii a 5a dupa interventia chirurgicala · Ablatia materialului de osteosintaza este programata dupa tipul de implant utilizat · Reeducarea este adesea necesara.
Care sunt riscurile evolutive? Pot surveni diverse complicatii: Pierderea reducerii in ciuda interventiei chirurgicale. Pentru aceasta se efectueaza radiografii de control. Daca chirurgul considera neceaar, se va efectua reluarea interventiei chirurgicale. Algoneurodistrofia Este o complicatie frecventa care poate surveni in aceasta fractura-operata sau nu. Aceasta complicatie se manifesta prin marirea de volum (umflarea) degetelor si mobilizarea dureroasa a mainii. Acest sindrom nu are cauze cunoscute si se trateaza medicamentos. Evolutia sa poate fi prelungita, de la cateva luni pana la un an. Consolidarea in pozitie vicioasa-este frecventa din cauza faptului ca osul are o calitate slaba. De obicei aceasta determina limiteri ale miscarilor mainii si aceasta nu necesita o reinterventie chirurgicala. Reclama |
