Newsflash

FRACTURA DE ROTULA
De-a lungul istoriei, fracturile rotulei au suferit multe schimbări ale metodei de tratament, iar opinia chirurgilor despre importanţa funcţiei patelei la nivelul articulaţiei genunchiului a fost de asemenea un subiect supus controverselor. Pentru mult timp, patelectomia s-a crezut a fi tratamentul optim al acestor fracturi. Actual, mai multe studii.....

Fracturile de rotulă

fractura rotula

 

 

 

Autor: Dr. Nitulescu Alexandru

Medic specialist ortoped

Data ultimei actualizari: 09.12.2008

Email: Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

 

Introducere

            De-a lungul istoriei, fracturile rotulei au suferit multe schimbări ale metodei de tratament, iar opinia chirurgilor despre importanţa funcţiei patelei (rotulei) la nivelul articulaţiei genunchiului a fost de asemenea un subiect supus controverselor. Pentru mult timp, patelectomia s-a crezut a fi tratamentul optim al acestor fracturi. Actual, mai multe studii effectuate pe animale şi pe om au demonstrate că rezultatele pe termen lung sunt mult îmbunătăţite de refacerea anatomiei aparatului extensor.

            Diagnostic

            Majoritatea fracturilor rotulei rezultă după un traumatism direct. Cele mai multe fracturi de rotulă prezintă o componentă transversală care rezultă din forţele de tracţiune exercitate de aparatul extensor al genunchiului. Simptomele şi semnele cele mai frecvente sunt durerea, creşterea volumului genunchiului şi scăderea forţei de extensie a genunchiului. Palparea porţiunii subcutanate a patelei (rotulei ) poate decela punctul maxim dureros şi un defect osos sau separarea fragmentelor fracturii. Testarea extensiei active a genunchiului este importantă pentru a determina dacă se optează pentru tratamentul conservator sau chirurgical. Examenul radiologic standard al unei fracturi de rotulă cuprinde radiografiile în incidenţa de faţă, profil şi axială de rotulă. Radiografia de faţă poate fi greu de interpretat datorită suprapunerii regiunii condiliene femurale. Pe radiografia de profil se apreciază deplasarea fracturii, şi congruenţa suprafeţei articulare. Radiografia axială poate aprecia fracturile în plan vertical  ca şi defectele osteocondrale. Alte mijloace imagistice de investigare ca CT, RMN, artrografia, sunt rar utilizate în diagnosticul acestor tipuri de fracturi.

fractura rotula
fractura rotula
fractura rotula
fractura rotula

 

            Clasificare

Majoritatea clasificărilor fracturilor de rotulă sunt descriptive, indicând tipul de fractură şi localizarea ei.

fractura rotula
fractura rotula
fractura rotula
fractura rotula

Exemplu de fractura de rotula cominutiva si fractura de rotula polara superioara  .

 

Anatomie chirurgicală

                                 Fiind cel mai mare os sesamoid uman, patela se situează între fibrele tendonului muschiului cvadriceps. ¾ superioare ale feţei posterioare ale rotulei sunt acoperite de cartilaj articular de o grosime considerabilă (3-5mm). Cele două feţe articulare ale rotulei se articulează cu trohleea femurală. Din datele desrise mai sus rezultă că majoritatea fracturilor de rotulă sunt intraarticulare şi că deplasarea fracturii produce şi ruperea retinaculelor patelare.

 

                                 Tratament

Scopurile principale ale tratamentului sunt:

  • prezervarea funcţiei patelare
  • refacerea continuităţii aparatului extensor
  • reducerea complicaţiilor asociate cu fractura articulară

 

Opţiunile tratamentului sunt următoarele:

  • tratament conservator
  • tratamentul chirurgical
    • tehnici care folosesc principiul hobanului sau cerclaj metalic în tensiune
    • patelectomie parţială
    • patelectomie parţială asociată cu osteosinteză
    • patelectomie totală

 

                                 Tratamentul conservator

                                 Este indicat pentru fracturile fără deplasare cu menţinerea integrităţii aparatului extensor. Condiţiile general acceptate pentru acest tratament sunt separarea fragmentelor mai mică de 3mm şi o treaptă articulară mai mică de 2 mm. Astfel se imobilizează genunchiul în extensie sau uşoară flexie pentru 6 săptămâni. Mersul cu sprijin parţial progresiv este început la 2 săptămâni de la momentul traumatismului. Radiografii de control sunt necesare pentru a evalua deplasarea secundară care este posibilă.

 

                                 Tratamentul chirurgical

                                 Indicaţiile acestui tratament sunt fracturile cu deplasare  mai mare de 3 mm şi cu treaptă articulară mai mare de 2 mm, pierderea capacităţii de extensie a genunchiului, fracturi osteocondrale cu corpi intraarticulari liberi, fracturile marginale sau logitudinale cu cominuţie sau deplasare.

 

                                 Tehnici chirurgicale

 

Metoda hobanului funcţionează pe principiul conform căruia banda metalică anterioară în tensiune converteşte forţele de tracţiune ale cvadricepsului în forţe de compresiune la nivelul focarului de fractură prin tracţiunea fragmentului distal. Această tehnică prezintă numeroase variante, şi se poate asocia cu osteosinteza cu şuruburi, cerclaj perirotulian, etc.

fractura rotula
fractura rotula

Patelectomia parţială-poate fi necesară atunci când există un fragment cominutiv articular sau când există cominuţia unui pol al rotulei care nu poate permite fixarea sa. Patelectomia polară se asociază clasic cu “tunelizarea” patelei şi inserţia ligamentului patelar cu fire de sutură transpatelare până în regiune proximală a patelei.

Patelectomia totală este un procedeu chirrugical recmandat în fracturile cu deplasare şi cominuţie mare care nu se pot fixa chirurgical. Complicaţile pe termen sunt reprezentate de pierderea braţului de pârghie al cvadricepsului, cu artoza secundară.

 

Complicaţii

                                 Sunt reprezentate de infecţie, pierderea fixării, refractură, simptome dureroase provocate de implantul folosit pentru osteosinteză, pseudartroza, artroza posttraumatică, redoarea de genunchi.

 

Bibliografie

1.Bohler J. Behandlung der kneischeibenbruche: osteosynthese, teilexstirpation, extirpation. Dtsch Med Wochenschr     1961;86:1209–1212

2. Bostman O, Kiviluoto O, Santavirta S, et al. Fractures of the patella treated by operation. Arch Orthop Trauma Surg     1983;102:78–81

3. Bruce J, Walmsley R. Excision of the patella—some experimental and anatomic observations. J Bone Joint Surg 1942;24:311–375

4. Duthie HL, Hutchinson JR. The results of partial and total excision of the patella. J Bone Joint Surg [Br] 1958;40:75–81.

5. Wiberg G. Roentgenographic and anatomic studies on the patellofemoral joint. Acta Orthop Scand 1941;12:319–410.

 

Reclama

 
Urmator >

site destinat informarii pacientilor cu patologie ortopedica si traumatica

Design by www.pagini-internet.com