Actual exista suficiente date care sa demonstreze ca proteza de genunchi este fiabila pentru tratamentul gonartrozei. Proteza de genunchi nu este o simpla balama care sa inlocuiasca articulatia genunchiului, ci inlocuieste doar cartilajul acolo unde este uzat (artroza), conservand la maxim restul

Proteza de genunchi (artroplastia genunchiului)

Autor: Dr. Nitulescu Alexandru

Medic specialist ortoped , email: Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

Ultima actualizare: 10.04.2008 

Actual exista suficiente date care sa demonstreze ca proteza de genunchi este fiabila pentru tratamentul gonartrozei. Proteza de genunchi nu este o simpla balama care sa inlocuiasca articulatia genunchiului, ci inlocuieste doar cartilajul acolo unde este uzat (artroza), conservand la maxim restul structurilor anatomice ale articulatiei in mod particular ligamentele genunchiului. De aceea exista mai multe tipuri de proteze, in functie de diferitele leziuni artrozice intalnite in practica curenta. Protezele de genunchi se caracterizeaza prin diversitatea lor legata de variabilitatea acestei articulatii. Diferitele tipuri de proteze se disting printr-un anumit numar de parametrii:

1         Caracterul lor partial (unicompartimentala) sau complet (proteza tricompartimentala)

2         Dupa sistemul de stabilizare, cu conservarea sau nu a ligamentelor incrucisate, protezele superstabilizate “in balama, etc

3         Dupa sistemul de fixare la os: cimentate sau necimentate

4         Dupa mobilitatea pieselor protezei: proteze cu platou tibial fix sau mobil 

Proteze cu un singur ax de miscare (proteza “in balama”)  

Proteze cu doua axe de miscare  Actual acest tip de proteza se foloseste in artrozele genunchiului cu diformitate mare si cu un sistem ligamentar deficitar

Proteza cu trei axe de miscare (cea mai utilizata astazi)

Din ce este facuta o proteza cu trei axe de miscare?

1.      Polietilena de inalta densitate

2.      MetalCobalt crom sau titan.

Fixarea protezelor se pate face cu ciment sau fara ciment la os. De asemeni unii chirurgi aleg o tehnica hibrid, adica cimentarea componentei tibiale fara cimentarea componentei femurale. Alegerea tehnicii operatorii si a tipului de fixare apartine fiecarui chirurg! Acum 24 de ani a fost introdus conceptul de proteza unicompartimentala de genunchi. Este vorba de proteza compartimentului intern sau extern prin care hemiplatoul tibial este inlocuit de polietilena rezistenta la frecare (plastic), iar condilului femural corespondent i se aplica, fara rezectie osoasa, un condil protetic de metal care reproduce forma anatomica a condilului femural. Aceste proteze unicompartimentale, actual utilizate frecvent, au trecut proba timpului prin durata reculului si calitatea rezultatului clinic. Aceasta notiune de proteza unicompartimentala a permis dezvoltarea protezelor femuropatelare, la nivelul articulatiei situate intre tibie si femur. Astfel trohleea (portiunea dintre condilii femurali) este inlocuita de o piesa metalica ce reproduce forma anatomica, iar proteza de rotula este un “buton” de polietilena aplicat pe partea posterioara a rotulei. Este vorba bineinteles despre o proteza partiala, care respecta articulatiile femurotibiale, si care trebuie sa fie sanatoase pentru acest tip de chirurgie.

Ele asigura inlocuirea suprafetelor articulare uzate in cazul in care artroza afecteaza electiv compartimentul femurotibial intern., mai rar compartimentul femuro-tibial extern si uneori compartimentul femuropatelar. Toate aceste proteze sunt alcatuite din

•    parte femurala metalica, cimentata sau necimentata
•   parte intermediara de polietilena
•   Si un “platou” fixat la nivelul tibiei pe care se sprijina piesa de polietilena.

Avantajul acestor proteze consta in marele comfort pe care il redau mersului, cu o mare amplitudine a mobilitatii, si o disparitie totala a durerilor. Totusi utilizarea lor necesita criterii stricte:

1         Ligamentele incrucisate trebuie sa fie normale, nedeteriorate de artroza sau de traumatism

2         Deformarile si deviatiile de ax (varum, valgus) trebuie sa fie mici si perfect corectabile prin tehnica chirurgicala.

3         Artroza nu trebuie sa afecteze decat un singur compartiment al genunchiului si nu trebuie sa existe riscul evolutiei artrozei compartimentului sanatos. Daca aceste criterii sunt respectate, se poate utiliza cu success proteza unicompartimentala de genunchi.  

Inconvenientele

Inconvenientele se deduc prin limita posibilitatilor de utilizare. Daca unul din criteriile de mai sus nu este respectat, rezultatele nu sunt satisfacatoare. Compartimentul neprotezat poate sa devina artrozic, ceea ce necesita o reinterventie chirrugicala pentru a completa proteza.Daca deformarea este importanta, proteza va functiona in conditii mecanice nefavorabile si se va uza precoceDaca ligamenele incrucisate nu sunt integre, proteza va functiona defectuos si se va uza rapid sau se va luxa  

Protezele totale

 Reprezinta tipul cel mai frecvent folosit de proteza de genunchiProtezele totale au beneficiat de o cunoastere mai buna a fiziologiei genunchiului, in  mod particular a notiunilor de rulare, alunecare si rotatie tibiala in timpul flexiei-extensiei. Protezele cu un singur grad de libertate (protezele “in balama” au fost practic abandonate in favoarea protezelor totale actuale care respecta sistemele ligamentare ale genunchiului si care necesita rezectii osoase minime.

  Avantaje           

     Spre deosebire de protezele unicompartimentale, protezele tricompartimentale pot trata orice afectiune artrozica a genunchiului, fie ca afecteaza unul, doua, sau toate cele 3 compartimente ale genunchiului. De asemeni, aceasta interventie chirurgicala poate fi propusa oricare ar fi starea ligamentelor incrucisate. Aceste proteze pot fi utilizate oricare ar fi deformarea preexistenta legata de artroza sau de o deformare congenitala preexistantaExista mai multe tipuri de proteze totale in functie de

1         Mecanismul de stabilizare

2         Mecanismul de fixare la os a protezei

3         Mobilitatea platoului tibial

Dupa mecanismul de stabilizare se disting protezele care conserva ambele ligamente incrucisate, doar ligamentul incrucisat posterior sau care scarifica ambele ligamente incrucisate, in acest caz proteza compensand prin componentele ei stabilitatea articulatie: protezele posterostabilizate.Dupa modul de fixare la os se disting protezele cimentate si protezele necimentate. Fixarea poate fi diferita pentru oricare dintre cele 3 componente ale protezei.In cazul protezelor cimentate, chirurgul foloseste ciment, care este de fapt un polimer (metacrilat de metil) .Avantaje: aceasta metoda se poate adapta la orice caz indifferent de natura osului pe care se implanteaza proteza. Dezavantaje: studiile statistice nu arata inconveniente clare ale acestei metode. Totusi, se poate incrimina cimentul in scaderea duratei de viata a protezei prin eliberarea de particule. La anumiti pacienti, fragili cardiovascular, cimentul poate provoca tulburari ale ritmului cardiac. Fixarea fara ciment se face prin intermediul unei suprafete rugoase pe interfata aderenta la os, permitand o fixare biologica direct la suprafata protezei. Actual in Romania acest tip de fixare este putin utilizat.Aceste proteze totale actuale tind sa inlocuiasca doar cartilajul articular. Ele sunt formate din doua componente separate: componenta tibiala care este partial sau in totalitate constituita din polietilena, si proteza condiliana metalica, care se fixeaza la transele osteotomiei femurului; aceasta piesa contine cel mai frecvent o trohlee metalica ce se articuleaza cu rotula, prin sau fara intermediul unui buton de polietilena Exista bineinteles mai multe dimensiuni de proteze pentru a fi adaptate la variatiile anatomice ale  fiecarui pacient.  

Rezultatele artroplastiei de genunchi (proteza de genunchi)

Rezultatele sunt evaluate prin cuantificarea unor parametrii:

1         Rezultatul asupra ameliorarii durerii si in special prin raportarea la durerile preoperatorii

2         Rezultatul functional asupra activitatii generale a pacientului

3         Rezultatul in functie de complicatiile postoperatorii

4         Durata de viata a protezei.

Calitatea actuala a protezelor de genunchi este datorata aparitiei protezelor totale si ale protezelor unicompartimentale utilizate de peste 20 de ani, ca si de o cunoastere mai buna a anatomiei si a fiziologiei genunchiului. Rezultatele protezei de genunchi au atins sau chiar au depasit actual pe cele ale protezelor de sold, care constituie o adevarata referinta in domeniu. Astfel rezultatele functionale sunt excelente in 90% din cazuri, in functie de ameliorarea durerii, de mobilitatea genunchiului si de posibilitatea pacientului de a efectua activitatile curente (mers, urcatul si coboratul scarilor, etc).    Primul scop al unei proteze de genunchi este de a ameliora DUREREA- motivul principal pentru care se decide de obicei interventia chirurgicala. In 60% din cazuri durerea dispare complet, iar in 30% durerea persista, dar de o maniera episodica, moderata, la aparitia modificarilor meteorologice, si nu necesita nici un tratament antalgic. In 10% din cazuri persista dureri care pot duce la efectuarea unui tratament medical, desi proteza este correct implantata. Daca proteza de genunchi amelioreaza categoric durerea, ea permite de asemenea o flexie buna a genunchiului, in medie de 120 grade, si chiar mai mult pentru protezele unicompartimentale. Disparitia sau scaderea semnificativa a durerilor, ca si recuperarea de buna calitate a flexiei si extensiei permit reluarea unui mers normal, fara carje, si fara limitarea distantei parcurse, cu posibilitatea urcarii si coborarii scarilor. Astfel pacientul poate duce o viata apropiata de normal, cu posibilitatea chiar de a relua anumite activitati sportive care nu solicita proteza de genunchi excesiv: natatia, ciclismul, golf.  Insa proteza de genunchi nu are ca scop reluarea activitatilor sportive care solicita prea mult genunchiul, care raman contraindicate, pentru a nu compromite proteza pe termen lung. Rezultatele functionale insuficiente  (10%) pot surveni datorita complicatiilor artroplatiei ca si, in absenta complicatiilor, de dureri persistente jenante, cu o flexie inferioara a 90 grade. 

Durata de viata a protezei

Actual durata de supravietuire medie a protezelor de genunchi este de 12 ani in Europa. Personal cred ca protezele cele mai moderne, prin conceptia, design-ul lor, prin protectia anti-uzura, prin procedeele de fabricare a polietilenei, si prin perfectionarea tehnicii chirurgicale de implantare cu un instrumentar impecabil, au toate sansele sa reziste intre 16 si 20 de ani la o un pacient de 60-65 de ani cu o activitate fizica normala pentru aceasta grupa de varsta!  

1.       Creeati un spatiu total necesar la nivelul parterului casei din moment ce urcatul scarilor este dificil

2.       Instalati o bara de siguranta la baie pentru a va sustine

3.       Instalati un scaun stabil care sa va sprijine spatele fara risc de alunecare

4.       Amenajati bare laterale stabile la toaleta care sa va permita un sprijin stabil

5.       Inlaturati toate covoarele care aluneca, ca si corzile flexibile de care va puteti impiedicaIn timpul spitalizarii, sunteti incurajat sa va miscati piciorul si glezna , ceea ce imbunatateste circulatia sangelui si scade edemul postoperator si riscul formarii de cheaguri sangvine (trombi). Este posibil sa purtati ciorapi elastici antitrombotici si sa beneficiati de un tratament anticoagulat pe baza de produsi heparinici. Dupa extragerea tuburilor de dren, un kinetoterapeut va va ajuta sa va mobilizati genunchiul. Pentru a va recapata mobilitatea genunchiului, este posibil sa aveti nevoie de un aparat care sa va mobilizeze pasiv genunchiul reglat de o telecomanda care va  apartine. Mai mult de 95 % din pacientii cu artroplastie de genunchi prezinta o diminuare semnificativa a simptomelor dureroase, o imbunatatire a gradului de miscare si o imbunatatire a calitatii vietii. Intre trei si sase saptamani dupa opeatie, veti vi capabil probabil sa va reluati cea mai mare parte a activitatilor fizice dinaintea operatiei cum ar fi cumparaturile si unele activitati casnice usoare. Condusul unei masini este posibil in general dupa sase saptamani, daca flexia genunchiului este suficienta pentru a controla pedalele si daca forta genunchiului permite actionarea franei.  

Tratament medical

1         Fie heparina de greutate moleculara mica

2         Fie antivitamina K 

Externarea pacientului Se face de obicei in perioada cuprinsa intre zilele 8-14 postoperatori pentru a continua kinetoterapia fie la domiciliu, fie intr-un centru de reeducare.    

Complicatiile artroplastiei de genunchiOrice interventie chirurgicala, oricare ar fi nautra ei, prezinta un risc al complicatiilor. Anumite complicatii nu sunt legate de tipul de interventie chirugicala propriu zis - este vorba de complicatiile anestezice, de complicatiile legate de varsta pacientului si de bolile preexistente. Un bilant medical preoperator este necesar bineinteles pentru a evalua riscul potential si pentru a incerca sa il limitam. Celelalte complicatii sunt legate de actul chirurgical propriu zis-asupra acestor complicatii voi insista, detaliindu-le. Aceste complicatii pot surveni precoce, imediat dupa operatie, in urmatoarele zile, sau tardiv, la luni sau chiar ani dupa momentul operator propriu zis. Cunoasterea complicatiilor protezelor este importanta deoarece aceasta permite reluarea masurilor preventive pentru a le evita.  Aceste masuri necesita: 1        Examene de depistare 2        Tratamente profilactice

Examenele de depistare cauta in perioada preoperatorie: 1        toate sursele de infectie posibila: (examen stomatologic, examen ORL, examen urinar)2        toate cauzele posibile ale unei tulburari de coagulare (fragilitate vasculara, tratament cu aspirina, tulburari de coagulare congenitale-hemofilia, etc)  

Masurile profilactice sunt reprezentate de

1        Antibioterapia profilactica pre si postoperatorie

2        Tehnica operatorie si echipamentul ireprosabil

3        Scaderea durerii postoperatorii permite evitarea limitarii miscarilor genunchiului datorate durerii

4        Pe termen lung se face preventia plagilor infectate mai ales in pedichiura ca si a infectiilor urinare si dentare caci ele pot elibera germeni pe cale sangvina (bacteriemie) si acestia se pot grefa la nivelul protezei Procentajul complicatiilor este situate intre 2-4%, dar aceste cifre reunesc complicatiile reversibile, care se trateaza fara consecinte ulterioare ca si complicatiile grave si care sunt sursa de sechele. In sfarsit preventia uzurii protezei se face prin tehnica chirurgicala de calitate si prin alegerea materialelor protetice de calitate 

Complicatiile intraoperatorii:Ele sunt exceptionale, este cazul lezarii unei artere importante (artera poplitee) sau a unui nerv (frecvent sciaticul popliteu extern) situate in apropierea structurilor anatomice operate, in timpul interventiilor chirurgicale dificile. De asemeni sunt rare fracturile (femurale sau tibiale) sau ruptura ori dezinsertia aparatului extensor (tendon rotulian, tendon cvadricipital). Tratamentul fracturilor se face intraoperator prin fixare (osteosinteza). Datorita fracturilor intraoperatorii,  este posibil sa se intarzie mersul cu sprijin pe proteza.  

Complicatiile cutanate

Dehiscenta plagii este o complicatie grava caci ea ameninta cu infectia protezei! Necroza cutanata poate fi legata fie de existenta mai multor cicatrici la nivelul genunchiului operat, fie de existenta unui hematom voluminous care tensioneaza pielea. Necroza cutanata necesita un tratament chirurgical agresiv si rapid pentru ablatia segmentului necrozat si o grefa musculocutanata. Daca aceste gesturi intarzie, creste semnificativ riscul infectiei protezei.

Maladia tromboembolica: aceasta formare a unui cheag intr-o vena se poate produce in ciuda unui tratament anticoagulant preventiv.  Odata survenita, aceasta constituie un factor de risc pentru survenirea unei alte complicatii grave: embolia pulmonara.

Hematomul: tratamentul anticoagulant este cu siguranta foarte util, dar poate favoriza aparitia unei complicatii care este formarea unui hematom. Este important ca hematomul sa nu fie voluminous pentru ca aceasta se poate evacua prin plaga si creste riscul suprainfectiei. Aceasta colectie de sange poate fi semnificativa si in unele cazuri necesita o iterventie chirurgicala de evacuare cu aceleasi masuri de asepsie si antisepsie ca si pentru interventia chirurgicala initiala. Nu este recomandabil sa se efectueze punctia genunchiului in afara salii de operatie in conditii de sterilitate maxime!

Sindromul algo-neuro-distrofic este chiar mai rar.  Se caracterizeaza prin dureri precoce insotite de redoare si de tumefactia genunchiului. Poate necesita un tratament medical indelungat. Redoarea de genunchi poate surveni dupa orice interventie chirurgicala de la nivelul genunchiului si mai ales dupa artroplastia de genunchi, cu dezvoltarea aderentelor din interiorul articulatiei.  O mobilizare a genunchiului sub anestezie poate fi adesea utila pentru a ameliora mobilitatea si durerile. Acesta este un gest de durata foarte scurta, care consista in simpla flexie a genunchiului ceea ce permite ruperea aderentelor debutante.  

Complicatiile tardiveSunt reprezentate de persistenta durerii, infectie, de redoare (lipsa flexiei si extensiei multumitoare), ca si de instabilitatea genunchiului. Pe masura trecerii timpului riscul complicatiilor locale diminua semnificativ

Infectia tardiva este de asemenea foarte rara. Este important de cunoscut acest risc, deoarece poate fi datoratde o infectie situate la distanta: abces dentar, infectie urinara, infectia intestinala, etc. aceasta demonstreaza importanta tratarii oricarui focar de infectie la un pacient care poarta o proteza articulara. Tratamentul acestor infectii necesita adesea schimbarea protezei pentru a obtine vindecarea, sau artrodeza genunchiului.

Daca genunchiul este dureros in saptamanile urmatoare interventiei chirurgicale, atunci sunt limitate miscarile genunchiului care devine din ce in ce mai dureros si cu miscarile limitate progresiv. Se constituie astfel un cerc vicios.

Redoarea la distanta de actul operator nu poate fi tratata printr-o simpla mobilizare sub anestezie. Daca aceasta redoare este semnificativa si jenanta, se poate efectua o interventie chirurgicala de rezectie a aderentelor fibroase (artroliza).

Instabilitatea genunchiului este o complicatie posibila a acestor proteze a caror buna functionare se bazeaza pe functionalitatea ligamentara buna a genunchiului. Astfel poate fi vorba despre o instabilitate rotuliana cu luxarea in exterior a rotulei sau de instabilitate intre tibie si femur. Uzura-este riscul inerent al fiecarei proteze. Riscul acestei comlicatii este proportional cu durata de utilizare a protezei, cu greutatea pacientului si cu gradul de utilizare a protezei. Decimentarea cu defixarea protezei reprezinta aparitia unei mobilitati anormale dintre os si proteza, aceasta reprezentand o origine a durerlor. Aceasta complicatie poate surveni la nivelul unei proteze cimentate, dar si la nivelul unei proteze necimentate, unde osul fixeaza direct proteza, fara o interfata de ciment. Profilaxia uzurii protezelor se face prin:5        Utilizarea unui implant de o calitate ireprosabila6        Pozitionarea optima a implantului de catre chirurgul ortoped ceea ce necesita o experienta semnificativa in artroplastia genunchiului7        Evitarea activitatilor fizice excesive si contraindicate de chirurg8        Supravegherea medicala a protezei prin vizite anuale este indispensabila 

Fracturile periprotetice . Un traumatism la nivelul femurului sau a tibiei poate produce o fractura la contactul osului cu proteza. De asemeni proteza se poate fractura (rupe) datorita uzurii si fortelor care se aplica la nivelul acesteia (fractura “de oboseala”). Tratamentul acestor complicatii tardive este chirurgical. 

 De ce trebuie ca pacientul sa astepte inainte de a se opera la o varsta mai mica de  60 de ani? 

• Artroza genunchiului reprezinta  distrugerea articulatiei genunchiului prin disparitia sau alterarea cartilajului articular. Este vorba despre o boala a pacientului varstnic dar poate afecta mai rar si pacienti tineri. Cauzele sunt multiple si poate fi vorba despre:
•    Consecintele unei maladii generale, responsabila de artrita, adica distrugerea articulara de catre un sindrom inflamator (de exemplu poliartrita reumatoida).
• De o artroza de origine posttraumatica urmare a unui accident sportiv sau unui accident rutier care a fost cauza fie a unei fracturi, fie a unei entorse grave de genunchi.
• Fracturile articulare sunt considerate grave deoarece determina distrugerea cartilajului articular, fie rapid,  prin fractura directa, fie lent, secundar, prin sechelele fracturii consolidate vicios.
• Entorsele de genunchi netratate sau tratate inadecvat pot duce uneori la instabilitatea cronica a genunchiului.  Ruptura ligamentului incrucisat anterior destabilizeaza genunchiul determinand o miscare patologica (un “joc”) excesiv al articulatiei. Aceste miscari excesive pot duce la degenerarea meniscurilor cu ruptura lor si la uzura cartilajului cu artroza secundara. 
• De asemeni artroza poate fi secundara rezectiei unei leziuni de menisc practicata cu multi ani inaintea aparitiei artrozei.  De fapt meniscul reprezinta o structura care mareste suprafata artriculara si  care joaca rolul de amortizor prin structura sa elastica, protejand cartilajul. Inlocuirea meniscului actual nu este posibila iar ablatia chirurgicala a unei portiuni a meniscului care este lezat determina o supraincarcare a suprafetei cartilaginoase care pe termen lung poate duce la aparitia artrozei genunchiului.

Tratamentul artrozei de genunchi a pacientului tanar trebuie sa fie cu preponderenta conservator, medical. Analgezicele si antiinflamatoriile nesteroidiene, controlul greutatii corporale, reeducatia genunchiului cu scopul de a mentine o mobilitate articulara apropiata de normal, injectiile intraarticulare de acid hyaluronic (viscoinductia), permit intarzierea la maxim a unei eventuale interventii chirurgicale. De fapt interventia chirurgicala cu artroplatia (protezarea) genunchiului reprezinta inlocuirea cartilajului de catre o componenta artificiala (proteza). Aceasta proteza este de fapt o piesa mecanica care in timp se poate uza. Cu cat proteza va fi implantata la un pacient mai tanar cu atat proteza va suferi un proces de uzura mai indelungat . In plus, solicitarile mecanice sunt diferite la un pacient pensionar de 80 de ani fata de un pacient activ de 55 de ani. De aceea probabilitatea schimbarii protezei (operatia de revizie) va fi cu atat mai probabila cu cat pacientul va fi mai tanar si mai activ. De aceea, daca jena este tolerabila, trebuie deci sa se incerce sa fie temporizata interventia chirurgicala la maxim, de a adapta activitatile fizice la posibilitatile genuchiului si eventual de a considera schimbarea locului de munca in cazul unei meserii care solicita mecanic intens articulatia. In anumite cazuri particulare, artroza este agravata de deviatei de ax ale gambei si se poate propune o interventie chirurgicala conservatoare de reaxare a articulatiei pentru a repartiza mai  bine fortele articulare in timpul mersului. Aceasta interventie chirurgicala de corectare a axului genunchiului se numeste OSTEOTOMIE. In ciuda acestor tratamente, artroza genunchiului poate ramane extrem de dureroasa, cu limitarea perimetrului de mers . Se poate atunci considera o interventie radicala de inlocuire a totalitatii cartilajului articular: proteza de genunchi. Aceasta situatie este rara, o “ultima solutie” care insa nu trebuie uitata definitiv la pacientul tanar. De fapt rezultatele actuale ale artroplastiei de genunchi sunt bune, cu o perioada de recul extrem de multuitoare (pana la 20 de ani). In caz de uzura a protezei, tehnica actuala a interventiei chirurgicale de inlocuire a protezei uzate (revizia) este suficient de eficace. Ameliorarea tehnicilor chirurgicale, calitatea implanturilor actuale, longevitatea lor, permit propunerea acestei interventii la pacientul tanar cu o artroza invalidanta cu un rezultat bun. Pacientul trebuie totusi informat despre avantajele si inconvenientele acestei interventii chirurgicale, in mod particular despre posibilitatea inlocuirii protezei de genunchi in viitorul indepartat. Daca proteza de genunchi permite o viata fara dureri, cu mentinerea unei mobilitati articulare apropiata de normal, totusi dupa artroplastia de genuchi pacientul nu isi poate relua in intregime activitatile fizice pe care le avea inainte de operatie. Astfel activitatile fizice violente, cu suprasolicitarea genunchiului, cu supraincarcarea acestuia, sunt contraindicate. In schimb sporturile care permit mobilizarea genunchiului fara o solicitare excesiva in axul vertical, cum ar fi natatia si mersul pe bicicleta, sunt autorizate. In concluzie aceasta interventie nu va fi efectuata la pacientul tanar decat dupa ce un bilant clinico radiologic va fi efectuat cu minutiozitate, si dupa ce orice rezerva terapeutica a fost epuizata, cu colaborarea apropiata dintre medicul reumatolog si medicul ortoped.