Tromboza venoasa profunda fara manifestarea unor simptome evidente este o eventualitate psibila.  De fapt, in aproximativ jumatate din cazuri, nu exista simptome pe care pacientul sau medicul sa le observe. Cand exista simptome ale rombozei venoase profunde, acestea pot sa includa.........

Tromboza venoasa profunda

Autor: Dr. Nitulescu Alexandru

Medic specialist ortoped

Email: Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

Data ultimei actualizari: 03.11.2008

Definitie

Simptome

Factori de risc pentru tromboza venoasa

Diagnostic si teste diagnostic

Tratament

Preventia

Tromboza venoasa profunda fara manifestarea unor simptome evidente este o eventualitate psibila.  De fapt, in aproximativ jumatate din cazuri, nu exista simptome pe care pacientul sau medicul sa le observe.

Cand exista simptome ale rombozei venoase profunde, acestea pot sa includa:

Marirea difuza de volum (umflarea) piciorului, a lezeni si eventual a gambei

Durere la nivelul picioarelor (aceasa include durere la nivelul gleznei si piciorului). Aceasta durere debuteaza frecvent la nivelul gambei si are un caracter de crampa.

Inrosirea pielii (eritem) si cresterea temperaturii locale.

Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara- simptome

Uneori singurul semn al unei tromboze venoase profunde poate fi durerea de piept datorata unei embolii pulmonare. In acest caz, pacientul trebuie sa se prezinte la un medic de urgenta. Semnele si simptomele unei embolii pulmonare includ:

• Durere de piept sau senztie de jena toracica. Aceasta durere se inrautateste de obicei la respiratia adanca sau la tuse.
• Oprire neasteptata a respiratiei sau respiratie rapida, superficiala – cel mai frecvent semn al emboliei pulmonare
• Senzatie de ameteala, confuzie
• Tuse cu expectoratie sangvinolenta
• Stare de anxietate si nervozitate

Factori de risc pentru tromboza venoasa

Exista multi factori care cresc riscul trobozei venoase. Una dintre cele mai discutate cauze este pozitia sazand pentru o perioada indelungata, asa cum se intampla cand mergeti intr-o masina sau intr-un avion. Cheagurile de sange se pot forma la nivelul gambelor si al picioarelor daca muschii gambelor nu mai functioneaza pentru mult timp. Desi pozitia sezand pe scaun pentru o perioada indelungata este un factor de risc pentru tromboza venoasa profunda, sansa de a dezvolta o tromboza dupa efectuarea unui drum lung cu avionul sau cu masina este destul de mica.

Factorii de risc pentru tromboza venoasa profunda sunt urmatorii:

• Anomalii de coagulare mostenite ale sangelui. Anumiti oameni mostenesc boli care favorizeaza formarea cheagurilor de sange. Aceste boli nu determina tromboza venoasa profunda decat daca se asociaza cu alti factori de risc
• Repausul prelungit la pat, cum ar fi in timpul spitalizarilor prelungite, sau la pacientii paralizati.
• Chirurgia – leziunea unor vene poate scade fluxul venos, crescand riscul formarii cheagurilor sangvine. Anestezicele generale folosite pentru chirurgie pot de asemena sa dilate venele , ceea ce creste riscul stazei venoase si a formarii cheagurilor
• Sarcina – creste presiunii in venele pelvisului si ale picioarelor. Femeile cu tulburari d ecoagulare ale sangelui mostenite prezinta un risc deosebit. Riscul trombozei venoase profunde poate persista pe o perioada de pana la 6 saptamani dupa nastere.
• Cancer: unele forme de cancer cresc nivelul de substante in sange care stimuleaza coagularea (formarea cheagului). In plus, unele tratamente ale cancerului cresc riscul trombozei venoase profunde.
• Insuficienta cardiaca – inima nu are suficienta putere sa pompeze eficient sangele. Aceasta determina o incetinire a circulatiei sangelui si o crestere a riscului de formare de trombi (cheaguri).
• Tratamentul cu anticonceptionale sau tratamentul cu hormoni
• Un cateter venos central
• Un antecedent personal de tromboza venoasa profunda –daca ati avut tromboza venoasa profunda in antecedente, este foarte posibil sa aveti si in viitor
• Obezitatea – este demonstrat statistic ca pacientii supraponderali si obezi au un risc crescut de tromboza venoasa profunda
• Fumatul-

Diagnostic si teste diagnostice

Pentru a se face diagnosticul trombozei venoase profunde, medicul va va pune o serie de intrebari despre simptomele pe care le aventi. Un examen clinic va fi efectuat pentru a descoperii orice modificare de volum sau consistenta a memebrelor inferioare. Medicul va poate recomanda apoi sa efectuati unul din examenele care urmeaza:

Examenul ecografic Doppler

La ecografie se poate vizualiza fluxul sangvin, ca si un eventual cheag de sange. Uneori este necesara efectuarea mai multor examene ECO pentru a vedea daca cheagul se remite, creste sau pentru a fi sigur ca nu s-a dezvoltat un nou cheag.

CT sau RMN pot vizualiza tesuturile si pot arata existenta unui cheag de sange. Uneori, prezenta unui trombus (cheag) este vizualizata cand medicul efectueaza aceasta investigatie pentru alta boala.

Teste sangvine

Aproape toti pacientii cu tromboza venoasa profunda prezinta un nivel crescut al unei substante care dizolva trombii numita D-dimeri. Totusi, D-dimerii pot fi modificati si in alte afectiuni, si de aceea astazi acest test este folosit doar pentru a elimina diagnosticul de tromboza venoasa profunda si pentru a identifica persoanele cu risc crescut de tromboza venoasa profunda.

Venografia

Consta in injectarea unei substante de constrast intr-o vena de calibru mare la nivelul gleznei si piciorului.         O imagine radiologic avizualizeaza circulatia venoasa cu evidentierea unui eventual tromb. Acest examen este mai putin utilizat, pentru ca este invaziv.

Tratament

Scopurile tratamentului sunt oprirea progresiei dimensiunilor cheagului, prevenirea fragmentarii cheagului si prevenirea migrarii unui cheag (tromb) in circulatia pulmonara cu dezvoltarea unei embolii pulmonare.

Medicamentele anticoagulante: acestea au rolul de a scadea capacitatea de coagulare a sangelui. Desi aceste medicamente nu pot determina liza unui cheag preexistent, acestea previn marirea cheagului si de asemenea reduc riscul formarii secundare a cheagurilor.

Tipic, vi se vor administra in primele zile injectii cu un produs pe baza de heparina, iar apoi vi se vor administra medicamente (anticoagulante cumarinice: sintrom).  Folosirea acestor medicamente necesita o supraveghere stricta, deoarece o doza prea mare poate determina hemoragii, iar dozele prea mici pot fi ineficiente cu mentinerea cresterii riscului de formare de cheaguri. Pentru aceasta, trebuie efectuate teste sangvine periodice care investigheaza coagularea sangelui. Femeile insarcinate nu pot beneficia de tratamentul cu anticoagulante orale.

Medicamentele fibrinolitice

Daca tromboza venoasa este severa, si anticoagulantele nu influenteaza evolutia trombozei, medicul poate decide sa va administreze  medicamente mai puternice: tromboliticele. Aceste medicamente se administreaza intravenos si au proprietatea de a  distruge (liza) cheagul. Efectele adverse pot fi foarte severe cu sangerare abundenta, si de aceea se administraza doar in cazurile grave, care ameninta viata.

Ciorapi elastici compresivi

Acestia previn marirea de volum a membrelor asociata cu tromboza.

Preventia

Preventia trombozei venoase profunde este bineinteles mult mai usor de efectuat decat tratamentul propriu zis al trombozei odata constituite.

• Luati medicamentele anticoagulante prescrise daca ati suferit o interventie chirurgicala ortopedica, atat pe perioada sptalizarii, cat si dupa externare.
• Consultati medicul regulat pentru a verifica daca tratamentul trebuie modificat.
• Efectuati exercitii pentru muschii gambelor daca statiin repaus pentru mult timp. De fiecare data cand este posibil, incercatisa mergeti.
• Schimbati-va modul de viata: scadeti in greutate, opriti fumatul, si controlati-va tensiunea arteriala.
• Purtati ciorapi elastici compresivi medicinali daca medicul va indica